(video) Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole explică decizia CC privind dizolvarea Parlamentului

Președinta Curții Constituționale a susținut un briefing de presă după pronunțarea deciziei la sesizarea depusă de președinta Maia Sandu.

Foto: UNIMEDIA

„Înainte de a vă prezenta, pe scurt, considerentele avizului pronunțat astăzi de Curte, este necesar să fac o trecere în revistă a evenimentelor politice relevante. 

După cum știți, pe 23 decembrie 2020, dl Ion Chicu a demisionat din funcția de Prim-ministru. 

Pe 28 decembrie 2020, între Președintele Republicii și fracțiunile parlamentare s-au desfășurat consultări în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. Nicio fracțiune politică nu a înaintat, atunci, vreun candidat. 

Pe 27 ianuarie 2021, Președintele Republicii Moldova a desemnat-o pe doamna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. 

Pe 11 februarie, Parlamentul nu i-a acordat vot de încredere. În aceeași zi, a fost constituită o majoritate parlamentară în vederea susținerii candidaturii dnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru. 

Tot pe 11 februarie, Președintele Republicii Moldova a desfășurat consultări cu toate fracțiunile parlamentare. În cadrul acestor consultări, Președintelui i-a fost propusă candidatura doamnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru. Totuși, Președintele Republicii a emis un decret prin care a desemnat-o în mod repetat pe doamna Natalia Gavrilița în calitate de candidat. Decretul a fost contestat la Curte de câțiva deputați, iar Curtea l-a declarat neconstituțional pe 23 februarie. 

Pe 16 martie au avut loc noi consultări între Președintele Republicii și fracțiunile parlamentare, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de Prim-ministru. În timpul desfășurării acestor consultări, dna Mariana Durleșteanu, care era candidatul majorității parlamentare formalizate, a renunțat la calitatea de candidat pentru funcția de Prim-ministru. În aceeași zi, Președintele Republicii a emis un decret prin care l-a desemnat pe dl Igor Grosu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. 

Pe 18 martie 2021 a fost constituită o nouă majoritate parlamentară în vederea susținerii candidaturii dlui Vladimir Golovatiuc pentru funcția de Prim-ministru. 

Pe 25 martie, nu a fost întrunit cvorumul Parlamentului, în vederea formării Guvernului propus de dl Igor Grosu. 

Pe 26 și pe 29 martie 2021, Președintele Republicii a desfășurat consultări cu fracțiunile parlamentare. 

Pe 29 martie, Președintele Republicii i-a solicitat Curții să constate circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului de legislatura a X-a. 

Cu titlu preliminar, Curtea a reținut că dizolvarea Parlamentului are loc potrivit prevederilor articolului 85 alineatele (1) și (2) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta în jurisprudența Curții Constituționale. 

În Hotărârea sa nr. 30 din 1 octombrie 2013, Curtea a reținut că articolul 85 din Constituție prevede cazurile și motivele pentru care Parlamentul poate fi dizolvat înainte de expirarea mandatului său, și anume imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de trei luni. În circumstanțele enunțate, Parlamentul este dizolvat de către Președintele Republicii Moldova după consultarea fracțiunilor parlamentare. Curtea a menționat că dizolvarea Parlamentului devine incidentă în situațiile în care organul legislativ și reprezentativ suprem nu-și mai poate exercita funcțiile și, astfel, nu mai poate exprima voința alegătorilor. Din aceste considerente, alegătorilor li se oferă posibilitatea să rezolve pe cale constituțională conflictul dintre autorități. 

Potrivit aceleiași Hotărâri, în cazul în care Parlamentul nu a reușit să învestească Guvernul în termen de trei luni de zile, șeful statului este obligat, potrivit jurisprudenței relevante a Curții, să dizolve Parlamentul. 

Totuși, potrivit opiniei Comisiei de la Veneția, o hotărâre care prescrie dizolvarea automată a Parlamentului după trei luni, fără a ține cont dacă s-a desfășurat formal de mai multe ori votul în vederea oferirii încrederii sau nu, nu este conformă nici cu prevederile articolului 85 din Constituție, nici cu scopul său. 

În acest sens, Curtea și-a precizat jurisprudența. Astfel, în spiritul articolului 85 alin. (1) din Constituție, Curtea a considerat că împlinirea termenului de trei luni nu conduce în mod automat la dizolvarea Parlamentului. Acest termen constituie o circumstanță pentru dizolvarea Parlamentului doar împreună cu întrunirea celorlalte condiții formale desfășurate în interiorul termenului de trei luni, prescrise de articolul 85 din Constituție. 

Controlul Curții nu se poate extinde la stabilirea oportunității dizolvării Parlamentului. Parlamentul decide, în cunoștință de cauză, dacă pavează calea dizolvării sale prin refuzul de a acorda votul de încredere pentru formarea Guvernului. 

În lipsa unor standarde constituționale de evaluare a oportunității dizolvării Parlamentului, Curtea dispune doar de competența constituțională limitată de a constata circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului. 

Pentru a vedea dacă, în acest caz, sunt întrunite circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, prevăzute de articolul 85 alineatele (1) și (2) din Constituție, Curtea a verificat: 

(1) dacă Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului;

(2) dacă Guvernul nu a fost format timp de trei luni;

(3) dacă a avut loc consultarea fracțiunilor parlamentare în baza articolului 85 alin. (1) din Constituție. 

1) Dacă Parlamentul a respins cel puțin două solicitări de învestitură a Guvernului 

Curtea a observat că prima solicitare de învestire a Guvernului datează cu 8 februarie 2021, atunci când dna Natalia Gavrilița a depus un demers la Președintele Parlamentului, prin care a solicitat votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și întregii liste a Guvernului. Pe 11 februarie 2021, Parlamentul a respins solicitarea de învestire a Guvernului. 

În cadrul procedurilor primei solicitări de învestitură, se poate susține că fracțiunile parlamentare au avut, în mod rezonabil, posibilitatea de a propune un candidat, iar omisiunea lor de a-și exercita această competență nu le poate fi imputată altor autorități. Prin urmare, Curtea constată că eșuarea formării Guvernului la prima solicitare îi poate fi imputată Parlamentului. 

Din data de 11 februarie 2021, a fost formalizată o majoritate parlamentară absolută care susținea candidatura dnei Mariana Durleșteanu pentru funcția de Prim-ministru. Având în vedere refuzul dnei Mariana Durleșteanu de a candida, dl Igor Grosu a fost desemnat în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. Desemnarea dlui Igor Grosu în această calitate ținea de puterea discreționară a Președintelui Republicii. 

În același timp, Curtea a reținut că atât refuzul persoanei de a fi candidat la funcția de Prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate, cât și faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului da a candida nu-i pot fi imputate Președintelui Republicii. 

Această situație îi este imputabilă Parlamentului, de vreme ce renunțarea  candidatului manifestă, pe acest plan constituțional, efecte negative pentru  majoritatea parlamentară, efecte care nu-i pot fi imputate unui terț. 

A doua solicitare de învestire a Guvernului datează cu 23 martie, atunci când dl Igor Grosu a cerut votul de încredere al Parlamentului. Prezentarea programului de activitate și a întregii liste a Guvernului propuse de dl Igor Grosu a eșuat, pentru că nu a existat cvorum la ședința Parlamentului din 25 martie. 

Prin urmare, Curtea a constatat că condiția respingerii a cel puțin două solicitări de învestitură, într-un termen de cel mult 45 de zile între ele, a fost respectată

2) Dacă Guvernul nu a fost format timp de trei luni 

Curtea a observat că termenul de trei luni pentru formarea Guvernului a început să curgă de la 23 decembrie 2020, adică data demisiei dlui Ion Chicu, și a expirat pe 23 martie 2021. Termenul de trei luni stabilit de articolul 85 alin. (1) din Constituție a expirat, fără a fi format un Guvern nou. 

3) Dacă a avut loc consultarea fracțiunilor parlamentare în baza articolului 85 alin. (1) din Constituție 

Curtea a observat că Președintele Republicii a consultat fracțiunile parlamentare, îndeplinind astfel cerința corespunzătoare din articolul 85 alin. (1) din Constituție. 

Raportând faptele la numărul solicitărilor de învestitură a Guvernului, la împlinirea termenului constituțional prevăzut pentru formarea Guvernului și la organizarea de către Președintele Republicii a consultărilor obligatorii prescrise de articolul 85 alineatul (1) din Constituție, Curtea a constatat întrunirea circumstanțelor constituționale care justifică dizolvarea Parlamentului.

Stimați cetățeni și reprezentanți ai presei, 

În ultima perioadă, dată fiind importanța Avizului său, Curtea a fost supusă unor atacuri din partea unor politicieni și jurnaliști. Pe această cale, îi rog pe reprezentanții forțelor politice, dar și pe cei ai presei, să nu submineze imaginea și credibilitatea judecătorilor constituționali în societate. Săptămâna trecută, asemenea practici au atins un nivel îngrijorător. Uneori, chiar dacă astfel de declarații sunt retrase sau infirmate ulterior, prejudiciul adus imaginii Curții este produs, iar efectele sunt ireversibile. O afirmă inclusiv Comisia de la Veneția. Reamintesc faptul că judecătorii Curții nu-și pot exprima opinia la fel de liber ca o persoană care nu deține funcții publice. De fapt, ei își exprimă opinia prin intermediul hotărârilor pe care le pronunță. 

Reiterez că atacurile la persoana judecătorului pun în pericol poziţia Curții de garant al supremației Constituției şi prejudiciază încrederea şi respectul public pe care acesta trebuie să le inspire și de care are atâta nevoie”, a declarat președinta CC.

Curtea Constituțională a decis că sunt întrunite condiții pentru dizolvarea Parlamentului. Decizia a fost pronunțată cu puțin timp în urmă. 

Vedeți mai jos declarațiile.



Pub