Curtea Constituțională a dat astăzi aviz pozitiv pentru dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova. Totuși, până la dizolvarea acestuia, clasa politică așteaptă încă o decizie a magistraților Curții Constituționale, și anume cea legată de starea de urgență, care a fost contestată de deputații Octavian Țîcu (PUN) și Sergiu Litvinenco (PAS).
La 15:30, Curtea Constituțională a pronunțat avizul pozitiv prin care dă undă verde Maiei Sandu să dizolve Parlamentul. Practic, prin avizul de astăzi, Curtea Constituțională spune că Parlamentul poate fi dizolvat, deoarece au fost îndeplinite două condiții de dizolvare a acestuia – cel referitor la 3 luni fără investirea unui guvern (stipulat la articolul 85, alineat 1) și că nu a fost acceptat votul de încredere pentru formarea guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare (articolul 85, alineat 2). Totuși, același articol 85 mai specifică la alineatul 4 că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război”.
Așa cum din 1 aprilie Republica Moldova se află în stare de urgență, decretul Maiei Sandu de dizolvare a Parlamentului mai așteaptă.
Curtea mai are de lucru
Starea de urgență a fost declarată pe 31 martie 2021. Totuși, potrivit legii, aceasta poate fi declarată doar de președintele țării sau prim-ministrul cu funcții depline (a se citi nu interimar), și aprobată de Parlament. În cazul actualei stări de urgență, ea a fost adoptată la solicitarea premierului interimar Aureliu Ciocoi, printr-un demers semnat de 3 deputați socialiști.
Chiar dacă a intrat în vigoare imediat de la adoptare, hotărârea Parlamentului este deja subiect de contestare la Curtea Constituțională, iar judecătorii încă nu au stabilit o dată pentru judecarea acestei cauze. Altfel spus, anticipatele, sau mai bine zis data anticipatelor, ar depinde de acea decizie a judecătorilor.
Scenariile
Acum am putea să anticipăm și câteva scenarii.
- Curtea Constituțională nu anulează starea de urgență. În acest caz, după 31 mai – data când se încheie perioada stării de urgență – Maia Sandu poate dizolva actualul Parlament. În tot acest timp, legislativul poate vota legi și, desigur, poate prelungi starea de urgență, mai ales dacă magistrații CC vor stabili că aceasta poate fi instituită nu neapărat doar la cererea președintelui sau a prim-ministrului. Astfel, dacă deputații nu vor prelungi starea de urgență, procesul de dizolvare a Parlamentului va putea începe abia de la 1 iunie.
- În oricare din zilele de până pe 31 mai, Curtea Constituțională declară hotărârea Parlamentului de instituire a Stării de Urgență neconstituțională. În tot acel moment, Maia Sandu poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului și stabili data alegerilor, care nu poate fi mai târziu de 3 luni.
- Alte scenarii includ circumstanțe care depășesc imaginația.
