Dosarul beatificării lui Robert Schuman a fost lansat
în urmă cu peste 30 de ani de dioceza din Metz, unde a fost înmormântat fostul
politician născut în Luxemburg în 1886 şi decedat în 1963.
Monseniorul Marcello Semeraro, prefect al Congregaţiei Pentru Cauza Sfinţilor,
a declarat că papa Francisc ar trebui să recunoască prin decret, probabil în
luna iunie, „virtuţile eroice" ale lui Robert Schuman, care va obţine
astfel titulatura de "venerabil".
Recunoaşterea virtuţilor eroice precedă o beatificare, care necesită realizarea
unui miracol. Va trebui apoi să fie recunoscut un al doilea miracol, validat de
către Vatican, pentru a se obţine statutul de „sfânt".
Momentul de vârf al carierei politice a deputatului francez, care a fost de mai
multe ori ministru, vizează o declaraţie făcută pe 9 mai 1950 - în prezent Ziua
Europei -, când a anunţat proiectul francez de creare a Comunităţii Europene a
cărbunelui şi oţelului (CECA), primul act al construcţiei europene.
„Nu mai este vorba despre cuvinte goale, ci despre un act, un act îndrăzneţ, un
act constructiv", a subliniat Robert Schuman, pe atunci ministrul de
Externe al Franţei.
Acel act "îndrăzneţ" consta într-o propunere adresată Germaniei, la
doar cinci ani după capitularea acesteia, ce viza punerea în comun a
producţiilor de cărbune şi de oţel pentru a crea un spaţiu de pace în Europa.
CECA a fost parafat printr-un tratat semnat în 1951 de Germania, Franţa,
Italia, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos.
Robert Schuman a fost ales după Primul Război Mondial deputat de Moselle şi a
devenit în martie 1940 subsecretar de stat pentru Refugiaţi. Deportat în
Germania în septembrie 1940, a reuşit să evadeze. A fost şi ministru de
Finanţe, reprezentant al Franţei la ONU, ministru de Justiţie.
Părintele Bernard Ardura care coordonează de la Roma canonizările numeroaselor
personalităţi ale catolicismului francez, inclusiv a lui Robert Schuman, nu
cunoaşte altă personalitate politică din secolul al XX-lea a cărui cauză să fie
în prezent examinată.
Marele cancelar al regelui englez Henric al VIII-lea, Thomas More (1478-1535),
care s-a opus divorţului regelui şi a fost apoi decapitat, a fost proclamat
sfânt în 1935.
„În slujba binelui comun"
Demersul poate să surprindă. "Schuman şi-a consacrat întreaga viaţă pentru
binele comun, căutarea păcii, reconcilierii cu Germania, creării unei
comunităţi a statelor europene", a declarat părintele Ardura, care
prezidează Comitetul pontifical pentru ştiinţe istorice.
„Activitatea lui Schuman a constat în încheierea acelui cerc infernal: război,
umilirea învinsului, spirit de revanşă şi un nou război", iniţiat atunci
când Franţa a fost învinsă în 1870 de către prusaci, a adăugat el.
„Este o muncă a unui creştin, pe care putem să o propunem ca model", a
adăugat acelaşi părinte, chiar dacă Robert Schuman, care mergea la slujbele
religioase în fiecare zi, "a rămas foarte pudic în ceea ce priveşte viaţa
personală şi credinţa lui".
Drumul rămâne totuşi unul complicat înainte de o eventuală beatificare. Va fi
nevoie ca un miracol să se producă după ce un credincios se va fi rugat cerând
ajutorul lui Schuman, de exemplu în faţa capelei din comuna Scy-Chazelles, unde
fostul politician francez a fost înmormântat şi unde o slujbă în memoria lui
are loc în fiecare lună.
Sprijin al idealului european
Decizia apropiată a Vaticanului va fi anunţată la doar câteva luni după
oficializarea Brexitului, prima ieşire din Uniunea Europeană a unuia dintre
statele sale membre.
Sfântul Scaun şi papii de după Pius al XII-lea au susţinut întotdeauna idealul
european, criticând în acelaşi timp o anumită laicitate.
În timpul primei sale audienţe generale din piaţa Sfântul Petru din 2005, papa
german Benedict al XVI-lea a evidenţiat rădăcinile creştine ale Europei,
"la care nu putem renunţa".
În anul precedent, în timpul mandatului papei Ioan Paul al II-lea, Vaticanul a
"regretat" absenţa unei menţiuni explicite despre "rădăcinile
creştine" istorice ale UE în noua Constituţie Europeană.
Papa Francisc, născut în Argentina şi devenit primul papă latino-american din
istorie, fiu al unor imigranţi italieni, preferă să sublinieze că „identitatea
europeană este, şi a fost dintotdeauna, o identitate dinamică şi multiculturală",
care îi primeşte pe migranţi.
„Proiectele părinţilor fondatori, heralzi ai păcii şi profeţi ai viitorului, nu
sunt depăşite: ele inspiră, astăzi mai mult ca niciodată, construirea de punţi
şi doborârea zidurilor", a declarat papa Francisc, care are adeseori
cuvinte usturătoare despre evoluţia Europei, pe care o consideră „o bunică
sterilă".
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!