Denis Ulanov a amintit că Parlamentul a votat o lege similară, dar a fost anulată de Curtea Constituțională, care a invocat motive procedurale, fără să se pătrundă de esența proiectului.

El a amintit că, în opinia mai multor experți, „legea miliardului” a fost votată printr-o procedură netransparentă, nefiind clară nici suma exactă, nici dobânda, nici perioada de rambursare a banilor. Totodată, deputatul a precizat că chiar și actualul președinte al țării, Maia Sandu, a criticat atunci legea, considerând că trebuia mai întâi să fie studiat cum au fost utilizate creditele respective, înainte de a le transforma în datorie de stat. De asemenea, actualul consilier al Maiei Sandu, economistul Veaceslav Negruța, a criticat legea, considerând că datoria trebuie transmisă Băncii Naționale, dar nu să fie aruncată pe umerii cetățenilor.

Denis Ulanov a mai explicat că Banca de Economii era furată ca în codru încă din anii 2000, astfel că nu putea fi vorba nici pe departe de furtul unui miliard de dolari în noiembrie 2014. Ceea ce s-a făcut atunci, a fost să fie adunate toate datoriile la un loc și să fie curățată balanța băncii. „Este cunoscut de toți faptul că din Banca de Economii se furau banii încă din anii 2000. Pentru toți e cunoscut faptul că în 2014 nu s-a furat un miliard de dolari pentru că, în primul rând, nu era un miliard în bănci, iar în al doilea rând era imposibil din punct de vedere tehnic. În noiembrie 2014, prin operațiuni contabile au fost adunate toate datoriile formate timp de 15 ani, în sumă de 13 miliarde de lei, și transferate unei singure companii care trebuia să stingă aceste datorii timp de 7 ani. Astfel a fost curățată balanța băncii, lucru confirmat și anterior”, a declarat Denis Ulanov.

Însă au intervenit alte interese prin alocarea acelui credit nesolicitat, de peste 13 miliarde de lei. Ulterior, cele trei bănci au fost expropriate și lichidate forțat, a mai menționat Ulanov.

---