Vasfije Krasniqi-Goodman, supraviețuitoarea violenței sexuale în timpul războiului din Kosovo din anii 1998-99, a fost aleasă în calitate de deputată în parlamentul kosovar la alegerile din februarie curent. Pentru mulți cetățeni kosovari ea a devenit o eroină după ce și-a povestit public istoria sa dramatică.
Prima care și-a spus public istoria și și-a acuzat violatorii
După încheierea războiului, Vasfije a plecat în Statele Unite, dar a revenit în țara de baștină în 2015. Ea a devenit prima supraviețuitoare a violului din timpul războiului din Kosovo care și-a împărtășit public povestea la televiziunea națională, fără să-și ascundă identitatea.
În 2017, Vasfije a scris pe pagina ei de Facebook o scrisoare deschisă către bărbații care au agresat-o sexual la vârsta de 16 ani. Trei ani mai devreme, doi polițiști sârbi au fost puși sub acuzare pentru crima împotriva lui Vasfije Krasniqi-Goodman, pentru ca ulterior să fie achitați de Curtea Supremă din Kosovo.
Doi ani mai târziu, Vasfije Krasniqi-Goodman a depus mărturie în Congresul SUA cu privire la crimele de război și abuzurile care au avut loc în Kosovo. „La 22 de ani de la crima împotriva mea, violatorii încă sunt în libertate”, a declarat Vasfije, condamnând inacțiunea instituțiilor judiciare din Kosovo.
Vasfije s-a adresat parlamentului din Kosovo în 2020, acuzând legislatorii că și acum, după mulți ani după război, supraviețuitorii victimelor de război nu au obținut dreptate. „În legile din Kosovo suntem numite victime, dar noi suntem supraviețuitoare. Nu ne dorim altceva decât justiție. Împotriva noastră a fost comisă o crimă de război, și voi nu ați fost aici să ne protejați.”
Până în prezent, niciun abuzator din Serbia sau Kosovo nu a fost trimis la închisoare pentru violurile comise în timpul războiului.
Activismul care face povestea supraviețuitorilor auzită
În calitate de membră a Sema Global Network (rețea globală care reunește victimele și supraviețuitorii violenței sexuale în timpul conflictelor armate) și a Centrului Kosovo pentru reabilitarea supraviețuitorilor torturii, a participat la numeroase întâlniri și conferințe dedicate victimelor violenței sexuale în timpul războaielor și conflictelor, pentru a sensibiliza opinia publică și a aduce la cunoștință crimele de război comise în timpul războiului cu Serbia.
Vasfija și-a făcut auzită vocea vorbind, sprijinind și apărând victimele violenței sexuale în timpul războaielor, devenind astfel o figură recunoscută la nivel internațional. Datorită activității sale a primit, printre altele, Premiul pentru Pace Kim Bon Dong 2019 în Coreea de Sud.
Rolul de parlamentară
La începutul acestui an, ea a decis să candideze pentru un loc în parlamentul kosovar la scrutinul din 14 februarie. În noul său rol de parlamentară, Krasniqi-Goodman spune că va lupta pentru justiție și va fi vocea altor supraviețuitori. „Pentru mine, prioritatea numărul unu este justiția. Vreau să avem justiție pentru toate victimele războiului din Kosovo, pentru a le ajuta să meargă mai departe. Și vreau să lupt cu stigmatizarea, pentru că în Kosovo victimele sunt stigmatizate chiar și de familiile lor, de societate, de instituții”, a declarat Krasniqi-Goodman.
După ce a câștigat un loc în parlament, Kras niqi-Goodman, în vârstă de 38 de ani, și-a părăsit casa din Texas și s-a mutat înapoi în Kosovo.
Ea speră să poată aduce unele schimbări necesare în timpul mandatului său de patru ani, atunci când vine vorba de supraviețuitorii violurilor din timpul războiului. Pe lângă cea mai importantă luptă, cea pentru justiție, ea dorește, de asemenea, să majoreze pensia pentru supraviețuitori, care acum e de doar 230 de euro, și să le ofere mai multe beneficii. „Vreau să avem asigurare medicală pentru supraviețuitori, deoarece majoritatea dintre noi avem nevoie de îngrijiri medicale destul de des. Unii dintre supraviețuitori nu își permit nici măcar o consultație medicală primară”.
20 mii de persoane supraviețuitoare ale crimelor sexuale în Kosovo
Deși nu există date exacte, se estimează că în timpul războiului din Kosovo din 1998-99, 20.000 de femei și bărbați au fost violați și torturați de poliția sârbă și armata iugoslavă. Rușinea și stigmatul din jurul violului îi împiedică pe supraviețuitori să vorbească public despre ceea ce li s-a întâmplat acum 22 de ani.
De când Krasniqi-Goodman a ieșit cu povestea ei, mulți supraviețuitori au contactat-o pentru a-și împărtăși poveștile. „Și asta mă afectează și pe mine. Pentru că acum am și durerile celorlalți cu mine”, declară Vasfija.
Mii de victime trăiesc încă în tăcere, temându-se de stigmatizare.
Sursa: aljazeera.com, rferl.org
Foto: balkaninsight.com
