Acum 12 ani, viața social-politică din Republica Moldova s-a întors la 180 de grade. Nemulțumite de realegerea comuniștilor, mii de persoane, majoritatea tineri, au ieșit în stradă pentru a-și arăta indignarea. Protestele însă au degenerat în violențe, care au fost înnăbușite la miezul nopții de forțele de ordine. Peste 600 de tineri s-au plâns, mai apoi, că au fost bătuți și batjocoriți în timpul reținerilor. Iar cel puțin un bărbat a fost omorât în bătaie. Chiar și după 12 ani, tatăl lui Valeriu Boboc încă așteaptă răspunsuri, însă nu de la justiția noastră, ci de la cea europeană. Speră să obțină dreptate și avocatul tânărului Damian Hâncu, pe atunci student în Franța, care a devenit cunoscut după ce și-a fotografiat spatele plin de vânătăi.
Pentru Victor Boboc, Piața Marii Adunări Națională are o cu totul altă semnificație. Anume aici este locul unde fiul său, Valeriu, care avea 23 de ani, a încetat din viață, bătut de către forțele de ordine. Se consideră că lovitura fatală ar fi fost aplicată de Ion Perju, pe atunci angajat al poliției criminale. Momentul în care acesta, îmbrăcat în trening albastru, îl lovește cu putere pe Boboc a fost surprins și de camerele de supraveghere instalate pe clădirea Guvernului.
Așteaptă să se facă dreptate și avocatul lui Damian Hâncu. Tânărul, care pe atunci era student la o universitate din Franța, a fost reținut tot în noaptea de 7 aprilie, iar imaginea cu spatele vânăt de la lovituri, a provocat un val de indignare. Într-un interviu acordat cândva pentru Ziarul de Gardă, acesta a presupus că a scăpat cu viață doar datorită faptului că, fiind încătușat, a început să cânte imnul în limba franceză. Dosarul în care el l-a acuzat pe fostul șef al poliției muncipale, Iacob Gumeniță, că l-a bătut, în Piața Marii Adunări Naționale, se află încă pe rol.
Din luna iulie, materialele au ajuns la Curtea Supremă de Justiție, a precizat avocatul său, Sergiu Popușoi, pentru TV8, după ce primele instanțe l-au achitat pe Gumeniță. Însă, deși dosarul urma să fie examinat de trei judecători, aceștia au decis să fie trimis unui complet lărgit, format din cinci judecători.
În funcție de decizia pe care o va lua Curtea Supremă de Justiție, și acest dosar ar putea să fie expediat Curții Europene pentru Drepturile Omului.
De altfel, acest dosar este singurul dintre toate care au fost pornite după violențele din 7 Aprilie, care se află în instanța de recurs. Despre acest lucru a declarat Procuratura Generală, care, tradițional, oferă date statistice despre evoluția anchetelor inițiate în urma acelor evenimente. Potrovit comunicatului, au fost depuse 77 de plângeri din partea celor care au pretins că au avut de suferit de pe urma acțiunilor polițiștilor. În alte 31 de cazuri, s-au autosesizat procurorii. Astfel că, în total, au fost pornite 108 de procese penale. Dintre acestea, au fost inițiate doar 71 de cauze penale, cele mai multe pentru tortură. Și doar 28 de dosare au fost finalizate şi expediate în judecată, în care au figurat 47 de colaboratori de poliție. Celalalte cazuri au fost încetate, din cauză că nu a fost posibilă stabilirea identităţii persoanelor care au acţionat ilegal, fiind cu cagule pe cap. Jumătate din polițiștii cercetați penal au fost condamnați, unii la închusoare cu suspendare sau amendă. Restul au fost achitați. De cealaltă parte, președinta Maia Sandu, care s-a expus la acest subiect, este de părere atât judecătorii, judecătorii care au emis sentințe de condamnare a tinerilor, cât și polițiștii care au bătut oamenii în „coridoarele morții” și șefii acestora, nu au suportat consecințe. Dimpotrivă, unii au rămas în sistem, fiind chiar promovați în funcții.
Și câteva ONG-uri, care activează în domeniul apărării și promovării drepturilor omului, consideră că dosarul „7 aprilie 2009” este unul eșuat. Și asta pentru că toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală, iar torționarii au scăpat basma curată.
