(video) Înalta Curte a declarat neconstituțional articolul din Codul de procedură penală potrivit căruia soțul sau soția persoanei decedate nu era inclus ca succesor al părții vătămate într-un proces penal

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional textul din articolul 81 alin. (2) din Codul de procedură penală referitor la obligația procurorului sau a instanței de judecată de a alege un singur succesor al părții vătămate sau al părții civile. Sesizarea judecată astăzi, 6 aprilie, de Curtea Constituțională, a avut la bază o excepție de neconstituționalitate ridicată de un procuror în fața Curții de Apel Cahul.

Foto: UNIMEDIA

Curtea Constituțională a reținut pentru analiza sa una dintre prevederile legale contestate, și anume articolul 81 din Codul de procedură penală. Acest articol stabilește, în părțile sale relevante, că în procesul penal, calitatea de succesor al părții vătămate sau al părții civile îi este recunoscută uneia dintre rudele apropiate ale victimei, care și-a manifestat dorința de a exercita drepturile și obligațiile părții vătămate decedate sau care, în urma infracțiunii, a pierdut capacitatea de a-și exprima conștient voința. De asemenea, recunoașterea calității de succesor al părții vătămate sau al părții civile în cazul rudei apropiate o decide procurorul care conduce urmărirea penală sau, după caz, ofițerul de urmărire penală ori instanța de judecată. În situația în care mai multe rude apropiate solicită această calitate, decizia de a alege succesorul îi revine procurorului sau instanței de judecată.

Curtea a observat că argumentul principal al autorului excepției de neconstituționalitate constă în omisiunea includerii în legislația procesual penală a soțului în calitate de posibil succesor al părții vătămate.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut distincție între victimele directe și victimele indirecte. Cu privire la victimele indirecte, Curtea Europeană a admis că, dacă pretinsa victimă a unei încălcări a decedat în timpul procedurilor judiciare, atunci o rudă apropiată sau un moștenitor ar putea continua, în principiu, procedura, pentru că persoana are un interes suficient în cauză.

Persoanele care ar putea avea calitatea de victimă indirectă și, respectiv, care ar putea fi admise într-un proces ar putea fi, de exemplu: părinții, copiii, frații, surorile, bunicii, nepoții, legatarul universal fără legături de rudenie cu decedatul, partenerul necăsătorit sau partenerul de facto. În această listă poate fi inclusă și soția victimei decedate. Totodată, Curtea Europeană a stabilit că pot avea calitatea de victimă indirectă mai multe persoane, nu doar una singură. Persoanele în discuție trebuie să aibă un interes legitim și o „legătură suficientă” cu victima decedată. 

Având în vedere aceste aspecte, Curtea a acceptat că prevederile articolului 81 din Codul de procedură penală reprezintă o ingerință în dreptul de acces liber la justiție, sub aspectul omisiunii includerii soțului sau a soției în categoria potențialilor succesori ai părții vătămate decedate.

De asemenea, în realizarea calității sale de suveran al controlului de constituționalitate, Curtea a observat că prevederile articolului 81 alin. (2) teza a II-a din Codul de procedură penală reclamă problema numărului succesorilor părții vătămate sau ai părții civile. Prevederile menționează că, „în cazul în care mai multe rude apropiate solicită această calitate, decizia de a alege succesorul îi revine procurorului sau instanței de judecată”. Așadar, din acest text de lege rezultă că poate fi acceptată și, respectiv, poate participa la procesul penal, în calitate de succesor al părții vătămate sau al părții civile, doar o singură persoană. Prevederile în discuție sunt de natură să limiteze dreptul de acces liber la justiție al altor potențiali succesori ai părții vătămate sau ai părții civile.

Curtea a observat că există o tendință în mai multe state de a include soțul sau soția în categoria rudelor sau a persoanelor apropiate. Soțului sau soției îi este oferită posibilitatea de a obține calitatea de succesor al victimei. Soțul sau soția poate avea un interes legitim de a participa la procesul penal și poate avea, de asemenea, o „legătură suficientă” cu victima decedată, având în vedere relațiile de familie ce derivă dintr-o căsătorie.

Curtea nu a constatat existența vreunui scop legitim care să justifice opțiunea legislatorului de a nu include soțul sau soția în categoria persoanelor care ar putea obține calitatea de succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal.

În egală măsură, Curtea nu a confirmat existența vreunui scop legitim pentru prevederile normative care impun atribuirea calității de succesor al părții vătămate sau al părții civile doar unei singure persoane.

Din acest motiv, Curtea a declarat neconstituțional articolul 81 din Codul de procedură penală, în partea omisiunii includerii soțului sau a soției ca potențial succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal.  

Totodată, până la modificarea articolului 81 din Codul de procedură penală de către Parlament, Curtea a instituit o soluție provizorie, potrivit căreia soțul sau soția va putea fi recunoscut în calitate de succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal.

De asemenea, Curtea a declarat neconstituțional textul din articolul 81 alin. (2) din Codul de procedură penală referitor la obligația procurorului sau a instanței de judecată de a alege un singur succesor al părții vătămate sau al părții civile în procesul penal în cazul în care mai multe rude apropiate solicită această calitate.

Dispozițiile legale declarate neconstituționale contravin articolului 20 coroborat cu articolul 54 din Constituţie. 



Pub