Majoritatea PSRM-ȘOR ar fi fost constituită ILEGAL. „Nu există astăzi în Parlament o majoritate parlamentară. Ei au prezentat o LISTĂ, care nu are nicio putere juridică de a susține un candidat la funcția de PREMIER”
În Parlamentul R. Moldova nu ar exista la ora actuală nicio majoritate parlamentară, care are dreptul să înainteze un candidat la funcția de premier. De această părere este constituționalistul Alexandru Arseni, care a prezentat un șir de argumente.
Potrivit lui, majoritatea parlamentară despre care vorbesc socialiștii și reprezentanții Platformei „Pentru Moldova” ar fi constituită ilegal.
„Nu există astăzi în Parlamentul R. Moldova o majoritate parlamentară constituită în conformitate cu prevederile art. 4, al. 12 din Regulamentul Parlamentului. Majoritatea parlamentară își asumă răspunderea vine cu un pogram de acțiuni. Dar ei ce au făcut? Au prezentat o listă care nu are nicio semnificație, nicio putere juridică de a susține un candidat la funcția de premier”, a declarat expertul în drept constituțional, în cadrul unei ediții speciale la TVR Moldova.
Arseni a făcut trimitere la un material de pe juridicemoldova.md privind constituirea majorității parlamentare:
Majoritatea parlamentară şi opoziţia – structuri interne ale Parlamentului
Aşa fiind structurată Reprezentarea Naţională se trece la următoarea etapă şi, anume, punerea în operă a programelor electorale ale fracţiunilor prin atribuirea lor stat de program de guvernare, scopul final al concurenţilor electorali antrenaţi în lupta electorală. Or, acest lucru este posibil de realizat doar „învestind Guvernul şi aprobând prin vot programul de guvernare”.
Astfel, în Parlament iau naştere două emisfere cu caracter juridic: majoritatea şi opoziţia parlamentară.
a) Majoritatea parlamentară. Potrivit art.4 alin.(12) din Regulament „Majoritatea parlamentară este considerată fracţiunea sau coaliţia fracţiunilor, anunţată prin declaraţie, care cuprinde mai mult de jumătate din deputaţii aleşi”.
Din aceste prevederi regulamentare rezultă că „majoritatea parlamentară” poate fi constituită fie dintr-o singură fracţiune, fie dintr-o „coaliţie de fracţiune”. Şi într-un caz şi în altul se cere ca numeric ea să cuprindă „mai mult de jumătate din deputaţii aleşi”.
Procedura este mai simplă atunci când o singură fracţiune întruneşte această condiţie. Situaţia este mai complicată în cazul sistemului politic pluripartidism (Ex.: R.Moldova) când o asemenea majoritate se constituie dintr-o „coaliţie a fracţiunilor” şi mai rar dintr-o singură fracţiune. În cazul „coaliţiei fracţiunilor” procedura prevede că fiecare fracţiune, componentă a coaliţiei în cadrul şedinţei adoptă hotărârea respectivă de a face parte din această structură. Hotărârea respectivă şi procesul-verbal, semnate de preşedinţii fracţiunilor se aduc la cunoştinţa celorlalte fracţiuni întrunite în şedinţa comună.
În cadrul şedinţei se adoptă acordul respectiv, semnat de către preşedinţii fracţiunilor, „în scopul guvernării, prin asumarea nemijlocită a răspunderii guvernării” [Arseni Alexandru. Drept parlamentar …, p.95]. Anume pe această cale „coaliţia fracţiunilor îmbracă haina juridică ca structură internă a Parlamentului” .
Pentru ca „majoritatea parlamentară” fie constituită dintr-o singură fracţiune, dintr-o coaliţie a fracţiunilor ca structură juridică internă a Parlamentului să fie legală şi legitimă ea trebuie să fie „anunţată prin declaraţie”. Aceasta presupune că după constituirea acestei majorări parlamentare hotărârea respectivă trebuie adusă la cunoştinţă în şedinţa plenară a Parlamentului cu transmiterea actelor de constituire, Preşedintelui Parlamentului cu includerea lor în sintagma şedinţei şi a documentelor Parlamentului.
Doar după încheierea acestei proceduri „majoritatea parlamentară” se consideră constituită iar acţiunile şi actele ei au suport legal şi legitim în activitatea Parlamentului ca Reprezentanţă Naţională. Orice altă formă de constituire a „majorităţii parlamentare”, cum ar fi o listă de semnături, este ilegală şi necuvenită, fără consecinţe juridico-etatice.
Cei care vor submina democrația și independența R. Moldova, MONITORIZAȚI în continuare de SUA. „Statele Unite ale Americii sunt cei mai importanți parteneri ai R. Moldova atunci când vorbim de sancțiuni”
„Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”: O expoziție dedicată foametei organizate de sovietici în Basarabia și filmul „Omorâți prin înfometare”, la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău
Autoritățile R. Moldova, ajutate de 14 Înalți Consilieri UE în procesul de reforme și de integrare europeană: Jumătate dintre aceștia sunt din România