După tentativa eșuată de învestire a Guvernului condus de Igor Grosu, președinta Maia Sandu, după o nouă rundă de consultări cu fracțiunile parlamentare pentru a stabili motivele care au stat la baza nevotării Guvernului, poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului. Potrivit expertului constituțional, Alexandru Arseni, aceștia sunt următorii pași care ar trebui să-i întreprindă șefa staului.
„Situația creată astăzi în Parlamentul Republicii Moldova prin care fracțiunea socialiștilor și ceilalți deputați au declarat că nu participă la dezbaterea pe marginea programului și a listei noului cabinet de miniștri prezentat de candidatul la funția de prim-ministru echivalează cu a doua eșuare de investire a Guvernului, ceea ce se încadrează în prevederile aliniatului doi, articolul 85 din Constituție. În conformitate cu care, Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acordat vot de încredere Guvernului timp de 45 de zile de la prima solicitare, dar nu mai puțin de două solicitări.
Prima sa solicitare a fost Guvernul Gavrilița a prezentat în Parlament. Parlamentul a luat în dezbatere și a obținut zero voturi. Astăzi este a doua, dar în același timp, articolul 85, aliniat 1, obligă în mod imperativ să consulte fracțiunile parlamentare de a identifica care sunt cauzele, circumstanțele că fracțiunile nu au acordat vot de încredere Guvernului care trebuia să fie învestit. Aceste circumstanțe, nu altele. Dacă constată că circumstanțele nu au caracter obiectiv și constituțional, pentru că ce prevede art. 98 aliniatul trei?
Că programul de activitate a Guvernului și lista Guvernului propus se dezbat în Parlament. Adică deputații adresează întrebări pe marginea programului candidatului la funcția de prim-ministru, adresează întrebări candidaților la funcția de membru al Guvernului, după care i-au parte în dezbateri cu propunerile lor și la final votează, fie acordă vot de încredere, fie nu”, a explicat Alexandu Arseni, expret constituțional.
Totuși, potrivit lui, decizia finală îi aparține Curții Constituționale care ar urma să decidă dacă decretul de dizolvare a Legislativului este constituțional sau nu.
„Iată de ce se propune constituțional în mod obligatoriu ca să stabilească toate problemele. Atunci șeful statului, în aceste consultări cu fracțiunile parlamentare stabilește, dacă ați avut întrebări de ce nu le-ați adresat? Înseamnă că nu sunt obiective și atunci deja intervine dreptul discreționar. Dacă până aici, președintele R. Moldova este obligat, poate dizolva și poate să nu dizolve dacă consideră că cirumstanțele sunt obiective, ea revine și corectează, iar dacă sunt tendențioase, nu se încadrează în prevederile constituționale, emite decret de dizolvare a Parlamentului și împreună cu aceste preocese verbale în cadrul cărora au avut loc consultările, procesul verbal și stenograma trebuie să fie alăturate la decret și se transmit Curții Constituționale.
Curtea Constituțională (CC) verifică și stabilește circumstanțele de dizolvare. Și dacă stabilește că circumstanțele de dizolvare sunt constituționale, atunci Curtea Constituțională declară decretul constituțional și Parlamentul este dizolvat și anunțate noi alegeri parlamentare anticipate. Iar dacă CC constată că circumstanțele nu întrunesc condițiile prevăzute de Constituție, nu de invenții ale fracțiunilor, și se declară neconstituțional, se revine la poziția inițială. Iarăși consultă fracțiunile și stabilește cum se va soluționa problema”, a declarat expertul constituțional Alexandru Arseni.
Întrebat care este termenul în care președinta Maia Sandu trebuie să se așeze la masa de consultări cu fracțiunile parlamentare, Arseni a explicat că nu există un termen limită. Totuși, ținând cont de situați epidemiologică și de alți factori, consultările nu pot fi amânate pentru mult timp.
„Acțiunile puterii executive sunt promte și nu de lungă durată. Președinta poate trece la consultări chiar de astăzi. Nu poate prelungi aceste consultări prea mult timp. Se cer acțiuni promte ținând cond de situația epidemică și de aceea că Guvernul actual este condus de secretari de stat. Chiar și astăzi președintele are prevederea constituțională să înceapă consultările pentru a stabili circumstanțele și motivele, de ce nu a fost învestit Guvernul și se emite decret”, a punctat Alexandru Arseni.
Amintim că astăzi, joi, 25 martie, deputații s-au întrunit în ședință, iar pe ordinea de zi se afla și învestirea Guvernului Igor Grosu. Deputații Partidului Socialiștilor (PSRM) și Platformei „Pentru Moldova” au anunțat că nu vor participa la examinarea programului guvernamental al lui Grosu. Aleșii poporului au părăsit plenul Parlamentului, iar din lipsă de cvorum, subiectul a fost epuizat.
Astfel, cel de-al doilea candidat desemnat de președinta Maia Sandu la funcția de șef al Executivului nici nu a ajuns să își prezinte programul de guvernare, nici să fie dezbătul în plenul Parlamentului și nici să fie supus votului.
