Astenia de primăvară, efecte fizice și psihice; „Ca răspuns la criza prin care trecem, vom suferi numeroase schimbări”

„Astenia de primăvară nu este o afecţiune medicală, ci mai degrabă o perioadă în care corpul nostru se adaptează schimbărilor de temperatură şi gradului de lumină pe care îl primeşte. Odată cu încălzirea vremii, experimentăm stări de oboseală, o mai mică rezistenţă la efort, slăbiciune fizică şi psihică, ce poate degenera în stări de depresie sau insomnii. Cel mai frecvent, astenia de primăvară are efecte mai puternice asupra femeilor, al căror număr este dublu, în raport cu cel al bărbaţilor”, a spus psihologul.

Psiholog Rodica Rudei

„Pentru ca simptomele asteniei de primăvară și cele a infecției Covid-19 să fie percepute corect, ar fi necesar să trăim într-o normalitate”

„O serie de studii care au analizat răspunsul psihosocial al populaţiei faţă de SARS, epidemia de Ebola și cea de gripă porcină au arătat că anxietatea, depresia, furia, vinovăţia, durerea, stresul posttraumatic sau stigmatizarea se numără printre cele mai comune reacţii la criză. Acestea conturează ideea că organismul va fi solicitat mai mult de virusul „ucigător”.

„Chiar dacă „normalitatea” se poate dovedi greu de definit, înţelegem intuitiv că normalul se asociază cu siguranţa și cu lucrurile care ne sunt familiare. Ca răspuns la criza prin care trecem, vom suferi, la rândul nostru, numeroase schimbări în modul în care gândim, ne comportăm și ne raportăm unii la alţii, inclusiv și la nivel somatic sunt multe modificări. De fapt, capacitatea umană de adaptare este incredibilă: oricât de rău ar fi, te adaptezi, îţi trăiești viaţa cât de bine poţi”, a mai adăugat Rodica Rudei.

Când aceste simptome durează mai mult timp, poate apărea depresia - o afecţiune cu urmări nefaste dacă nu este tratată la timp.

„Caracteristica este starea de oboseală – oboseală musculară, oboseală intelectuală (diminuarea atenției, dificultăți de concentrare, pierderea memoriei, încetineală în gândire) afectând în principal sfera psihică, fizică și sexuală. De asemenea, se remarcă alterarea percepției mediului înconjurător (intoleranță la zgomote, la lumină, amețeli, vedere încețoșată), diminuarea vitalității fără manifestări depresive (lipsă de inițiativă, inhibiție, pierderea interesului, însingurare) și apariția sau accentuarea tulburărilor de somn”, susține psihologul.

Dacă stările de oboseală sau de tristețe se prelungesc pe o perioadă de mai multe săptămâni, ar trebui să discutați cu medicul, deoarece la mijloc ar putea fi o altă problemă de sănătate.

„Simptomele durează de regulă, între 10 și 20 de zile, timpul necesar pentru ca organismul să se adapteze la schimbările care vin odată cu primăvara. Unul dintre primele semne este pierderea interesului pentru activitățile zilnice, iar alte simptome care pot afecta calitatea vieții de zi cu zi pot fi: tristețea nejustificată, iritabilitatea și anxietatea, dificultatea de concentrare, apetitul scăzut, durerile de cap, apatie, epuizare”, a mai adăugat psihologul Rodica Rudei.

Cei mai mulţi medici consideră că astenia de primăvară nu necesită tratament medicamentos.

„Există unele lucruri care te ajută să recapeţi energia în această perioadă de tranziţie. Adoptă un stil de viaţă cât mai sănătos. Profită de zilele frumoase şi însorite pentru a te plimba prin parc. Fă-ţi timp pentru micile tale plăceri. Nu uita să te odihneşti, altfel, corpul tău nu îşi va putea procura energia de care are nevoie”, a declarat psihologul.

Despre cum putem preveni sau elimina astenia de primăvară, psihologul vine cu câteva recomandări.

„Soluția este chiar în noi! Suntem echipați genetic cu răspunsuri de luptă sau fugă în fața necunoscutului care sunt activate de frică, instabilitate sau alte schimbări climaterice sau psihologice. De aceea, ar fi bine să acceptăm aceste emoții și să ne ajutăm în procesul de adaptare la situația imprevizibilă urmând pașii:

1. Focusați atenția pe planurile personale create. Mintea se adaptează treptat la subiectele asupra cărora este obișnuită să mediteze. De aceea, rămâneți conectați la ceea ce este prețios!

2. Continuați să rămâneți disciplinat! Regulile reduc din anxietate și noi simțim că ne controlăm viața. Păstrați rutinele zilnice (deșteptarea voioasă, meniul sănătos, mișcare, plimbări, comunicare cu cei dragi, somnul) și obiceiul ordinii pentru a fi sănătoși.

3. Șlefuiți caracterul prin dezvoltarea personală (fizic, mintal, emoțional și spiritual) și trăiți valorile în care credeți! După cum focul dezvăluie deosebirea dintre aur și piatră, tot astfel criza (astenia sau pandemia) testează caracterele oferind ocazii să le îmbunătățim.

4. Cultivați deschiderea socială și demnitatea umană! Ești ceea ce iubești! Alege să dărui necondiționat, să ajuți pe cineva înainte ca să fii ajutat și oferă blândețe atunci când nu știi cum să acționezi, pentru că astfel contribui la sănătatea ta mintală și fizică.

5. Biruiți teama și anxietatea prin înmulțirea stărilor de bine! Bucuriile mărunte fac muzica vieții: audierea pieselor preferate, lectura, pictura, un desert delicios, jocul în familie.

Nu a existat niciodată un moment în istoria umană modernă în care fiecare persoană să fie îngrijorată în mod serios de același lucru și în același timp”, a mai adăugat psihologul.

„Pentru majoritatea oamenilor este ceva de neînțeles: cum poate să te influențeze schimbarea temperaturii și a luminii. Totuși, este necesar să oferim sprijin și blândețe pentru minoritatea dependentă de factorii climaterici”

„Am oferit consiliere persoanelor care acuză oboseală și apatie la început de primăvară. Ceea ce am descoperit este că persoanele cu un autocontrol bun nu trec prin aceste lupte extenuante pentru a mânca mai sănătos, pentru a face mai mult efort sau a munci mai eficient. În schimb, nu fac altceva decât își formează obiceiuri. Își automatizează comportamentele care îi ajută să-și atingă obiectivele, așa încât le ating fără să se gândească în mod constant la acest lucru, fapt care le asigură reușita”, a mai adăugat psihologul Rodica Rudei.