Moldova este plină de amintiri, amintiri ale trecutului nostru, părinților, bunicilor și chiar bunicilor lor. Toate au trecut, doar că ele rămân de veghe și mai departe – porțile copilăriei noastre. Pe alocuri deja uzate, învechite, unele chiar jerpelite oricum rămân neclintite de vreme și continuă să aștepte încrezute în viitor, alimentându-se cu acele evocări uitate de oameni.
Ștefan Susai completează albumul fotografiilor sale cu o doză de emoții noi. Savurați-le mai jos.
