Impactul lockdown-ului asupra situației sanitare

Estimările Expert-Grup denotă faptul că lockdown-ul din 2020 a permis reducerea numărului de infectări noi cu 20%, iar a deceselor – tocmai cu 45%. 

„Dacă extrapolăm aceste cifre la situația din 2021 și luăm în considerație prognozele privind numărul de infectări și decese pentru următoarele 30 zile, putem estima că introducerea lockdown-ului ar putea duce la micșorarea numărului de cazuri noi de la circa 12,3 mii, iar cel mai important – va permite salvarea a circa 287 de persoane. Aceste cifre se referă strict pentru următoarele 30 de zile, timp în care prognozăm că, în lipsa implementării lockdown-ului vor fi înregistrate alte 61,5 mii de îmbolnăviri și 1432 decese”, se arată în analiza Expert-Grup.

Având în vedere că ponderea deceselor în total cazuri, conform prognozelor pentru următoarele 30 de zile este de circa 2,3%, putem concluziona că vor fi evitate alte 849 decese. În total, introducerea unui lockdown de 30 de zile va permite evitarea contaminării pentru circa 49,2 mii persoane și va salva 1136 oameni.  

Impactul lockdown-ului asupra situației economice

Estimarea impactului lockdown-ului din 2020 asupra situației economice este complicată de suprapunerea crizei pandemice cu alte două crize: încetinirea dinamicii economice care se observa încă din toamna anului 2019 și seceta din 2020 care a compromis o bună parte din producția agricolă și exporturi agro-industriale. Respectiv, pentru a estima impactul net al lockdown-ului este necesar de „controlat” și toți alți factori care, la fel, au influențat (în mare parte negativ) dinamica economică din 2020. Prin urmare, vom recurge la principalii indicatori macroeconomici care sunt disponibili cu frecvență lunară, pentru a analiza în ce măsură dinamica acestora a fost afectată anume în perioada lockdown-ului (17 martie – 16 mai 2020). Respectiv, pentru a estima impactul net vom compara evoluțiile de facto din aceasta perioadă cu evoluțiile prognozate în mod retroactiv care indică care ar fi fost dinamica acestora în lipsa lockdown-ului. 

„În primul rând, vom estima impactul lockdown-ului asupra încasărilor bugetare. În acest sens, vom analiza impactul asupra veniturilor din taxe și impozite (preponderent, TVA, accize și impozit pe venit), care sunt direct corelate cu nivelul consumului și a situației economice per ansamblu; vom analiza și impactul asupra încasărilor din contribuții de asigurări sociale și medicale obligatorii, care sunt direct corelate cu nivelul salarizării și ratei de ocupare în economie. Estimările confirmă un șoc negativ, dar deloc dramatic, al lockdown-ului asupra ambelor surse de venituri. Astfel, în lunile cuprinse de lockdown (martie-mai 2020), încasările din impozite și taxe au fost cu 1.3 miliarde MDL mai mici comparativ cu nivelul estimat în cazul în care nu era lockdown . În cazul contribuțiilor de asigurări sociale și obligatorii, încasările au fost cu 373 milioane MDL mai mici față de nivelul care putea fi încasat în lipsa lockdown-ului. Astfel, putem constata că impactul net al lockdown-ului asupra bugetului public național este estimat la circa 1,7 miliarde MDL – calculat drept diferența dintre încasările de facto în perioada martie – mai 2020 și încasările care puteau fi în lipsa lockdown-ului. Totodată, nu constatăm un efect dramatic, iar dinamica din lunile următoare denotă o ameliorare vizibilă a încasărilor bugetare”, se arată în analiză.

Un nou lockdown: to be or not to be?

Estimările econometrice confirmă impactul benefic al lockdown-ului din 2020 asupra situației sanitare. Acesta a permis atenuarea numărului de îmbolnăviri noi cu Covid-19 cu circa 20% și reducerea numărului de decese cu circa 45%, față de situația în care nu era instituit lockdown. În mod surprinzător, costurile economice ale acestuia nu au fost atât de dramatice precum deseori se vehiculează. Este adevărat că anul 2020 a marcat una din cele mai grave recesiuni din ultimii 20 de ani, însă aceasta a fost cauzată de suprapunerea a 2 crize: seceta și impactul Covid-19 asupra cererii interne și externe. Lockdown-ul a avut un anumit efect net care a acutizat situația economică timp de 2 luni, însă acest efect a fost compensat prin o anumită revigorare economică, deși marginală, în perioada post-lockdown. Impactul bugetar net al lockdown-ului a fost și el pe de parte unul dramatic, fiind estimat la circa 1,7 miliarde MDL, care a fost la fel urmat de o revenire marginală a încasărilor bugetare în lunile următoare. 

În baza analizei impactului lockdown-ului din 2020, putem constata că un lockdown instituit în 2021 va permite prevenirea infectării a circa 49,2 mii persoane și va salva peste 1100 oameni. Având în vedere că prioritatea zero pentru guvernare trebuie să fie prevenirea răspândirii virusului și salvarea vieților omenești, în situația în care numărul de noi infectări și decese crește cu ritm accelerat, este absolut evidentă necesitatea instituirii unui nou lockdown. Totodată, pentru atenuarea costurilor economice, care ar putea fi mai mari față de cele din 2020, deoarece, în mare parte, firmele și populația și-au epuizat rezervele, lockdown-ul trebuie corelat cu măsuri compensatorii, focusate pe 2 obiective: (i) acces la finanțare pentru firme, prin emitere de garanții de stat; și (ii) compensarea pierderilor salariale pentru angajați în proporție de circa 75%.

Pe 13 martie, Consiliul Suprem de Securitate a propus instituirea stării de urgență pentru două săptămâni în R. Moldova. Mai mult, Președinția solicită modificarea componenței CNESP și activarea centrului unic de comandă în cadrul IGSU.

---