Președinta Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, a precizat, pe 15 martie, în cadrul ședinței Consiliului de Integritate al instituției, că direcția juridică a inițiat șase dosare de confiscare a averii pe numele demnitarilor și funcționarilor publici. Problema acestor dosare a fost unul dintre subiectele importante asupra cărora a insistat șefa statului, Maia Sandu. Portalul Anticoruptie.md a identificat deputații și funcționarii vizați, precum și diferența financiară dintre veniturile obținute de ei și banii declarați.

Cea mai mare diferență între averea dobândită și cea declarată a fost depistată la șeful Secției urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru din municipiul Chișinău, Alexandru Ciobanaș. Acesta nu a putut să justifice proveniența a peste 2.300.000 de lei, bani deținuți în perioada 2012–2017, sub formă de numerar în valută națională și străină în conturile bancare curente și de depozit.

Polițistul este urmat în acest clasament de fostul primar de Negureni, Telenești, Grigore Munteanu. Inspectorii de integritate au stabilit că, în perioada ianuarie 2012–ianuarie 2019, alesul local a admis o diferență în mărime de peste 900.000 de lei. 

Fostul deputat PDM, Nae-Simion Pleșca, nu a putut justifica o diferență în valoare de 800.000 de lei între banii dobândiți și veniturile declarate. După Pleșca urmează colegul de partid al acestuia, Dumitru Diacov, președinte de onoare al formațiunii. Inspectorii de integritate au depistat o diferență de peste 600.000 de lei între averea dobândită și veniturile declarate de parlamentar și soția acestuia.

Fostul controlor de stat la Consiliul Concurenței, Alexei Musteață, nu a putut demonstra proveniența legală a 556.456 de lei pe durata exercitării funcției publice în 2015–2019. 

Topul se încheie cu deputatul socialist Grigore Novac, în cazul căruia a fost depistată o diferență nejustificată în valoare de 358.360 de lei între veniturile obținute și sumele donate de acesta pentru finanțarea PSRM.

Șefa ANI, Rodica Antonci, a semnalat că „unele instituții nu vor să colaboreze cu ANI, inclusiv în procesul de obținere a informațiilor despre deținerea unor bunuri în afara țării.

Dosarele cu pricina au fost deschise pe parcursul unui an și jumătate, a precizat Maria Dastic, angajată în cadrul Serviciului cooperare și relații cu publicul al ANI. „Acesta este un rezultat important deoarece în 2018 ANI a avut doar patru inspectori de integritate”, a estimat ea.

În prezent, ANI are 20 de inspectori de integritate.