Alegerile de duminică, 15 martie pentru landtag-urile din Renania-Palatinat şi Baden-Württemberg sunt considerate şi un test pentru alegerile generale din Germania, din această toamnă, la care Angela Merkel a anunțat că nu mai participă.
Social-democrata Malu Dreyer va rămîne şefa guvernului din Renania Palatinat, iar ecologistul Winfried Kretschmann va conduce, în continuare, guvernul din Baden-Württemberg. Asta rezultă din estimările care s-au dat publicităţii după terminarea alegerilor pentru landtag-urile, parlamentele regionale, din cele două land-uri federale.
Uniunea Creştin-Democrată este formaţiunea care a suferit pierderi în ambele landuri, ceea ce se poate explica şi prin aşa numitul „scandal al măştilor” în care au fost implicaţi trei parlamentari ai partidului. S-a aflat că cei trei conservatori au luat mită din partea unor firme producătoare de măşti de protecţie. Vineri deputaţii creştin-democraţi şi creştin-sociali (bavarezi) au fost obligaţi să semneze o declaraţie de onoare, în care au arătat că nu au făcut lobby în favoarea anumitor firme şi că nu au profitat de pe urma situaţiei provocate de pandemie.
Deoarece foarte mulţi alegători au preferat să voteze prin corespondenţă, datele publicate duminică seara reflectă rezultatele alegerilor cu o marjă de eroare ceva mai mare decît în vremuri normale. Totuşi se poate spune că estimările nu vor schimba rezultatele finale care vor fi cunoscute abia luni.
În Baden-Württemberg, ecologiştii primului ministru Kretschmann au obţinut peste 30 la sută din voturi. Pentru creştin-democraţi, în schimb, au votat aproximativ 23 la sută dintre alegători. Din punct de vedere aritmetic, cele două partide ar avea majoritatea necesară pentru a reedita actuala coaliţie ecologist-conservatoare. Posibilă ar fi şi o coaliţie tripartită, ecologist-liberal-social-democrată.
Rezultatele sînt o confirmare pentru activitatea sa în fruntea guvernului a declarat fostul şi viitorul prim-ministru, Kretschmann. El a mai spus la Stuttgart, capitala land-ului Baden-Württemberg, că se bucură de încrederea pe care i-au acordat-o alegătorii în vremuri de pandemie, atît de complicate.
O declaraţie similară a făcut şi social-democrata Malu Dreyer, care pînă acum a condus în Renania-Palatinat o coaliţie tripartită, formată din social-democraţi, liberali şi ecologişti.
Dreyer a anunţat la Mainz, în capitala land-ului Renania-Palatinat, că intenţionează să reediteze formula coaliţiei tripartite.
În ambele land-uri, creştin-democraţii au înregistrat pierderi, deşi se plasează pe locul doi.
În Renania-Palatinat au votat circa 26 la sută dintre alegători pentru creştin-democraţi, în Baden-Württemberg 23 la sută.
Pentru liberali au votat în Renania-Palatinat circa 6 la sută din cei chemaţi la urne, în Baden-Württemberg în jur de 11 la sută.
O diferenţă semnificativă există între rezultatele obţinute de către social-democraţi în cele două landuri. În Renania-Palatinat social-democraţii au obţinut în jur de 35 de procente, pe cînd în Baden-Württemberg doar între 10 şi 11 procente.
Partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) nu a suferit pierderi semnificative. În ambele land-uri alegătorii au votat în proporţie de 10 la sută pentru acest partid care nu a reuşit să profite în urma promovării insistente a coronascepticismului.
Partidul Stîngii nu a trecut de pragul de 5 la sută. În consecinţă nu va ocupa în cele două land-uri niciun mandat parlamentar.
De remarcat este succesul partidului care-şi spune Alegătorii liberi (Freie Wähler) în Renania Palatinat. În prezent, acest mini-partid, înfiinţat în anul 2010, mai are deputaţi în parlamentele din Bavaria şi Turingia. Formaţiunea pledează pentru consolidarea guvernării comunale şi independenţa administraţiei financiare locale.
Alegerile din cele două land-uri au deschis anul electoral german care va culmina în alegerile generale din această toamnă. Este greu de apreciat în ce măsură rezultatele de duminică vor influenţa scrutinul din septembrie. Cert este că Uniunea Creştin-Democrată aspiră la conducerea guvernului şi, probabil, îl va desemna pe liderul grupării, Armin Laschet, ca viitor candidat la funcţia de cancelar. La care se speculează însă că ar aspira și premierul din Bavaria, Markus Söder, liderul partidului -soră, Uniunea Social-Creștină (CSU)
