Principală  —  IMPORTANTE   —   Audieri în Parlament: „Arena Chișinău”…

Audieri în Parlament: „Arena Chișinău” nu are căi de acces, iar statul mai are nevoie de 2,5 milioane de euro pentru a da complexul în exploatare

Complexul sportiv „Chișinău Arena” urma a fi finalizat încă în octombrie 2019. Cu toate acestea, obiectul este gata într-o proporție de circa 98%, fără a avea însă amenajate căile de acces, fapt ce face imposibilă darea în exploatare a acestuia. În acest context, autoritățile au nevoie de încă 2,5 milioane de euro pentru a asigura căile de acces al transportului public și privat.

În cadrul audierilor parlamentare din 12 martie, cu privire la acest subiect, deputații și-au arătat îngrijorarea că statul ar urma să rămână fără arenă, dar și fără cele circa 69 de ha de teren agricol din Stăuceni, care au fost gajate companiei turcești SUMMA cu dreptul regajării altor creditori.

„69 de hectare de teren agricol din Stăuceni au fost scoase din circuit. Pe 10 ha a fost construită arena, dar ce se întâmplă cu celelalte 59 ha nu este clar”, a declarat vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari.

În timpul audierilor, Mihail Lupașcu, secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI) a precizat că în prezent partenerul privat înlăturează neconformitățile constate de către comisia de recepție, iar ulterior, complexul sportiv urmează a fi transmis SRL-ului „Arena Chișinău”. Cu toate acestea, statul trebuie să mai investească 2,5 milioane de euro.

„Partenerul privat va transmite statului complexul, precum și toate responsabilitățile de întreținere și mentenanță a acestuia. Fără executarea conectării la căile de acces, nu va fi însă posibilă exploatarea complexului”, a declarat Lupașcu.

Același lucru a fost reiterat și de către Ghenadie Țepordei, șef al Agenției Proprietății Publice, care a invocat că dacă statul nu va finaliza amenajarea căilor de acces, atunci autoritățile vor trebui să suporte atât cheltuieli de întreținere, cât și să execute plățile pe care și le-a asumat în cadrul contractului de parteneriat public-privat.

Anterior, Alexandru Slusari a făcut publică o notă a Procuraturii Anticorupție (PA) în care se menționeză că, începând cu perioada anului 2017, un grup format din exponenți ai unor formațiuni politice, organe ale administrației publice centrale și locale, instituții autonome, entități juridice cu diverse forme de organizare, au inițiat activități pentru crearea condițiilor privind comiterea infracțiunii de delapidare a averii străine ca urmare a realizării contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei.

„Tot din aceeași notă putem trage concluzia că Procuratura a constatat un preț, mai mult decât exagerat, al proiectului Arena Națională de 44,5 MILIOANE EURO, care a fost stabilit fără o estimare economico-financiară. Totodată, garanția viitoarei construcției a fost redusă, contrar legii, la doar un an”, susține Slusari.

Ziarul de Gardă a scris încă în septembrie 2020 că „Arena Chișinău” nu poate fi dată în exploatare, chiar dacă construcția a fost finalizată, iar echipamentele pentru buna funcționare au fost instalate. Inițial, s-a constatat că arena polivalentă nu putea fi dată-n exploatare pentru că nu putea fi conectată la rețelele de alimentare cu gaze, apă și canalizare, existente în zonă, apoi că nu era racordată la rețelele electrice. În mai 2019, printr-un prim acord adițional, statul și-a asumat obligația să achite în plus față de prevederile contractuale inițiale 1,5 milioane de euro pentru ca „Chișinău Arena” să fie conectată la apeduct și canalizare.

Ulterior, au apărut alte probleme care nu au fost luate în calcul la etapa inițierii proiectului, iar acum, pentru a fi rezolvate, e nevoie de investiții suplimentare: arena nu are construite drumuri de acces, iar unele terenuri adiacente complexului sportiv, pe unde urmează să fie făcute căi de acces, sunt în proprietate privată. Pentru construcția drumurilor către complex și pentru exproprierea proprietarilor de terenuri din imediata apropiere sunt necesare hotărâri de Guvern și voturi în Parlament, care ar urma să majoreze aportul statului în acest proiect „social”. Astfel, suma inițială indicată în contractul de parteneriat public-privat pe care statul trebuie să o ramburseze, de 43 de milioane de euro, urmează să crească, în final, cu peste 5 milioane de euro pentru ca proiectul „Chișinău Arena” să poată deveni funcțional.