(video) Domnica Manole, explică decizia CC de a declara neconstituționale modificările la legea cu privire la activitatea farmaceutică

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a susținut un briefing de presă, după ședința CC în care au fost examinate mai multe sesizări privind activitatea farmaceutică.

Foto:


Astăzi, Curtea a examinat constituționalitatea a două legi care modifică mai multe acte normative și care vizează, între altele, farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile, livrarea la domiciliu a medicamentelor pentru persoanele cu dizabilitate severă, instituirea unui Catalog de prețuri a medicamentelor compensate și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor. 

Autorii sesizărilor, deputați în Parlamentul Republicii Moldova, au susținut, în special, că la adoptarea legilor contestate, Parlamentul nu a respectat articolele 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Potrivit articolului 131 alin. (4) din Constituție, orice propunere legislativă sau amendament care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. 

Pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de Constituție, Curtea a analizat: (1) dacă propunerea legislativă sau amendamentul au avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, şi (2) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptate de către Parlament au fost acceptate în prealabil de către Guvern prin aviz. 

Cu privire la respectarea primei condiții, Curtea a reținut că are competența de a constata dacă adoptarea prevederilor contestate de către autorii sesizărilor a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, dacă efectul în discuție rezultă în mod evident din prevederile contestate. 

Curtea a  notat că în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag, în mod evident, majorarea sau reducerea veniturilor/cheltuielilor bugetare, atunci, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. Sub acest aspect, Curtea a observat că în Nota informativă la prima lege contestată se menționează că „pentru implementarea acestui proiect, cheltuielile vor avea proveniență bugetară. În aceste condiții, Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, urmează să planifice și să identifice resurse din bugetul pentru anul 2021”. Curtea a mai observat că costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, care este parte componentă a bugetului public național. 

De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, care, în final, atrag majorarea sau reducerea veniturilor/cheltuielilor bugetare. Așadar, Curtea a stabilit că prima lege contestată implică cheltuieli și/sau venituri bugetare în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție. 

Cu privire la asigurarea aplicării celei de-a doua legi contestate, Curtea a observat și aici că Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare. Această necesitate se impune, de exemplu, pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică sau pentru instituirea Catalogului de prețuri a medicamentelor compensate. Și această Lege presupune majorarea sau, după caz, reducerea cheltuielilor/veniturilor bugetare, în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție. 

Cu privire la respectarea celei de-a doua condiții, Curtea a reținut că în cadrul procedurilor legislative cu impact bugetar, prevederile alineatului (4) din articolul 131 din Constituție stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern. Existența acceptului prealabil al Guvernului în privința propunerilor legislative care implică majorarea și/sau reducerea cheltuielilor/veniturilor reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar. Cu privire la prima lege contestată, Curtea a observat că, în avizul său, Guvernul s-a pronunțat expres că „nu susține proiectul de lege supus avizării”. Totuși, avizul nu se referă la impactul bugetar pe care îl implică Legea contestată. 

Sarcina principală a Guvernului în procedura stabilită de articolul 131 alin. (4) din Constituție constă în a se pronunța prin aviz dacă acceptă sau nu propunerea legislativă sau amendamentul legislativ din perspectiva impactului bugetar pe care acestea îl implică. În pofida lipsei avizului Guvernului asupra impactului bugetar, Parlamentul a adoptat legea. Mai mult, Parlamentul a mai inclus în aceasta amendamente, fără ca acestea să fie avizate de Guvern. Cu privire la cea de-a doua lege contestată, Curtea a observat că Guvernul nu s-a pronunțat în avizul său asupra impactului bugetar pe care îl implică adoptarea sa. Din nou, Parlamentul a adoptat legea. Nici amendamentele introduse în aceasta nu au beneficiat de avizarea Guvernului. 

Prin urmare, Curtea a constatat că, la adoptarea celor două legi contestate, Parlamentul a încălcat articolele 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Din aceste considerente, Curtea a fost scutită să analizeze constituționalitatea legilor prin prisma altor articole din Constituție, invocate de autorii sesizărilor. Așadar, Curtea a declarat neconstituționale Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative”, a declarat Manole.


La originea cauzei se află sesizările depuse de către Liviu Vovc, Monica Babuc, Pavel Filip, Alexandru Jizdan, Ghenadie Buza, Igor Vremea și Dan Perciun, deputați în Parlament. 

Autorii sesizărilor au solicitat Curții să verifice constituționalitatea Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și a Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Legile menționate reglementează: a) farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile; b) livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă; c) instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor; d) modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor; e) instituirea obligației de serviciu.

Autorii sesizărilor au susținut că Legile contestate contravin, după caz, articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 6 [separația și colaborarea puterilor], 7 [Constituția, Lege Supremă], 8 [respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale], 9 alin. (3) [principiile fundamentale privind proprietatea], 23 [dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle], 36 [dreptul la ocrotirea sănătății], 47 [dreptul la asistență și protecție socială], 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți], 64 alin. (1) [organizarea internă a Parlamentului], 72 [categorii de legi], 126 alin. (2) lit. b) [economia] și 131 alin. (4) [bugetul public național] din Constituție.

Curtea Constituțională a decis că modificările la legea cu privire la activitatea farmaceutică sunt neconstituționale.


Pub