„Întotdeauna mi-am dorit o fiică”. Despăgubiri pentru femeile cehe sterilizate forțat

În următoarea săptămână, parlamentarii cehi urmează să discute proiectul de lege privind oferirea compensațiilor femeilor rome care au fost sterilizate forțat. Asta după ce mulți ani, statul a refuzat să recunoască această încercare de genocid, scrie The Guardian.

Elena Gorolova avea 21 de ani când a născut cel de-al doilea fiu. „Doctorul mi-a spus că va trebui să-mi facă cezariană, pentru a nu risca cu viața mea și a bebelușului”, își amintește ea. În sala de nașteri, o asistentă medicală i-a dat să semneze câteva hârtii. „Mă simțeam foarte rău. Aveam dureri insuportabile… Nici nu am fost în stare să citesc textul de pe acea foaie. Am semnat. Aveam încredere în medici”, spune femeia. Elena nu știa că a semnat, de fapt, un acord de a fi sterilizată.

Până în prezent, guvernul ceh nu a recunoscut sau oferit despăgubiri oficiale femeilor rome, cum ar fi Gorolova. Această acțiune de sterilizare forțată a fost condusă de guvern din 1970 până în 1993, când a fost abolită oficial. Nimeni nu știe câte femei au fost afectate. Centrul European pentru Drepturile Romilor spune că sute de femei au fost sterilizate în mod sistematic pe parcursul anilor 1990, ultimul caz fiind înregistrat în 2007.

Sterilizare forțată

În prezent, în Parlamentul ceh urmează să fie discutat un proiect de lege care vrea să permită victimelor sterilizării forțate să solicite despăgubiri. Iar un proiect de lege din 2019, care spunea că fiecare victimă va primi câte 12 mii de euro drept despăgubire, nu a fost încă pusă în practică. 

Romii sunt cea mai mare minoritate din Republica Cehă, cu o populație estimată la 250.000.

Gorolova a devenit conștientă că trompele uterine i-au fost tăiate definitiv după procedură, când medicii i-au spus ce acte a semnat. A plâns când a aflat că operația era ireversibilă. „Întotdeauna mi-am dorit o fetiță. Nu știam ce e asta sterilizare. Nu auzisem niciodată despre asta”, povestește ea, amintindu-și cât de oribil s-a simțit atunci, lipsită de valoare. Soțul era furios atât pe medici, cât și pe ea. „A crezut că am aranjat cumva acest lucru fără să-i spun… A avea mulți copii este una dintre valorile esențiale ale culturii romani. M-am simțit rușinată și trădată de medicii cărora mi-am încredințat viața”, recunoaște femeia.

I-au trebuit câțiva ani ca să accepte situația și ceea ce i s-a întâmplat. A încercat să caute răspunsuri la departamentul local de asistență socială, dar oamenii de acolo erau nepoliticoși și nu s-au obosit să discute cu ei. 

Lupta și drepturile

În 2004, Elena a găsit un grup de femei cu povești similare. „M-am simțit mult mai bine știind că nu eram singură în această luptă. Asta mi-a dat un stimulent să mă lupt”, spune ea. Grupul de femei rome a cerut scuze oficiale de la stat, precum și compensații financiare. Gorolova a vorbit în 2015 la Organizația Națiunilor Unite. 

Dar, în ciuda presiunii internaționale continue, foarte puține lucruri s-au făcut pentru aceste familii. Inacțiunea guvernului ceh a fost condamnată de ONU, Comisia Europeană împotriva rasismului și intoleranței, iar, în septembrie anul trecut, Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului pentru Consiliul Europei, a cerut adoptarea unui proiect de lege pentru a ajuta femeile care au fost afectate.

„Statul ceh este responsabil, deoarece a permis acordarea de licențe medicilor care au sterilizat femeile fără consimțământul lor”, spune Gwendolyn Albert, activistă și scriitoare americană pentru drepturile omului. „Această încercare de genocid a romilor nu a fost o procedură unică”, adaugă ea. Unor femei li s-a promis recompense, în timp ce altora li s-a spus că copiii lor vor fi luați dacă nu se conformează. Activista spune că aceste acțiuni ilegale, de multe ori, au fost prezentate ca o formă de control al nașterilor. „Statul ceh nu are înregistrări oficiale cu cine s-a întâmplat acest lucru, deoarece nu l-a recunoscut niciodată ca o problemă”, spune experta.

Multe femei au murit din cauza complicațiilor medicale. Multe femei au renunțat la această luptă, dar Gorolova și Albert nu renunță. „Ceea ce ni s-a întâmplat nu poate fi luat înapoi, dar statul trebuie să pună capăt acestei ere și astfel de lucruri groaznice să nu se mai întâmple”, spune Gorolova. 

Sursa: The Guardian

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.