03:46:07 25.04.2024
Stiri

Jens Stoltenberg, discuție la telefon cu Klaus Iohannis despre agenda summitului NATO și securitatea Mării Negre: Mulțumesc României pentru leadership-ul său

Actualitate 10.03.2021 19:31 Vizualizări1004 Autor: Ziarul National
Jens Stoltenberg, discuție la telefon cu Klaus Iohannis despre agenda summitului NATO și securitatea Mării Negre: Mulțumesc României pentru leadership-ul său


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre „importanța vitală a securității din regiunea Mării Negre pentru NATO” într-o convorbire telefonică pe care cei doi lideri au avut-o miercuri în vederea pregătirii summitului NATO din acest an.

„O discuție bună cu președintele Klaus Iohannis. Am discutat importanța vitală a securității din regiunea Mării Negre pentru NATO și i-am mulțumit pentru leadership-ul dovedit de România. Am abordat de asemenea NATO 2030 și planurile noastre pentru o agendă ambițioasă la summitul NATO din acest an”, a scris Stoltenberg, pe contul său de Twitter.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în pregătirea Summitului NATO din acest an şi în contextul procesului de reflecţie privind viitorul NATO (NATO 2030), a informat și Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi înalţi demnitari au accentuat importanţa avansării, în perioada următoare, a discuţiilor la nivel aliat în ceea ce priveşte consolidarea rolului şi profilului Alianţei, susţinând viziunea comună pentru o Alianţă mai puternică şi mai eficientă la orizontul anului 2030.

În acest sens, şeful statului a evidenţiat că Summitul NATO din 2021, primul la care va participa noul preşedinte al SUA, Joseph R. Biden, reprezintă un reper extrem de important în conturarea procesului de adaptare al NATO şi pentru consolidarea securităţii aliaţilor şi a evidenţiat că, pentru ţara noastră, reconfirmarea unităţii aliate şi a solidităţii relaţiei transatlantice reprezintă teme centrale în acest context.

Preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea adoptării, cu prilejul Summitului din acest an, a unor decizii care să permită continuarea coerentă şi unitară a consolidării posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe Flancul Estic, să sporească rezilienţa aliată şi să asigure progresul tehnologic al NATO. Şeful statului a evidenţiat atenţia care trebuie acordată, în perspectiva Summitului din acest an, identificării corecte a riscurilor şi provocărilor, conturării perspectivei globale a Alianţei, revitalizării parteneriatelor, în special a celui cu Uniunea Europeană, precum şi continuării politicii “uşilor deschise” a NATO.

Preşedintele Klaus Iohannis a indicat că România sprijină pe deplin procesul de reflecţie strategică NATO 2030, la care va contribui în mod activ, şi a apreciat rolul coordonator al Secretarului General al NATO în gestionarea procesului, precum şi eforturile acestuia de coordonare şi de implicare a aliaţilor în proces. De asemenea, a subliniat că, pentru România, este important ca demersul să asigure consolidarea rolului NATO ca platformă de consultare, coordonare şi acţiune comună transatlantică, bazată pe unitatea, coeziunea şi solidaritatea membrilor săi.

Şeful statului a salutat propunerea secretarului general al NATO de adaptare şi actualizare a Conceptului Strategic al NATO, pornind de la procesul de reflecţie strategică NATO 2030 şi a evidenţiat că România a fost printre primii aliaţi care au susţinut ferm această abordare, încă de la finalul anului 2019.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa eforturilor pe linia creşterii rezilienţei, atât la nivelul Alianţei în ansamblul său, cât şi la nivelul statelor membre, şi a subliniat hotărârea României de a se implica activ în susţinerea acestor demersuri, menţionând, în acest sens, iniţiativa de constituire şi găzduire a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC).

La rândul său, secretarul general al NATO a adresat mulţumiri şi aprecieri pentru rolul României în cadrul NATO şi a apreciat că România este un aliat responsabil şi valoros, cu participări şi contribuţii substanţiale în planul dezbaterilor conceptuale, al proiectelor şi iniţiativelor aliate, precum şi în teatrele de operaţii ale NATO.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, secretarul general al NATO a împărtăşit viziunea preşedintelui României cu privire la importanţa unui profil solid al Alianţei, prin consolidarea posturii de descurajare şi apărare, întărirea reţelei de parteneriate şi asigurarea răspunsului aliat adecvat la provocările curente din mediul de securitate.

El a adresat mulţumiri pentru deschiderea ţării noastre de a se implica activ în procesul de reflecţie strategică şi a reiterat interesul ca acesta să conducă la un profil consolidat al Alianţei pentru următorul deceniu, inclusiv prin actualizarea Conceptului Strategic. Secretarul general al NATO a subliniat relevanţa, poziţie împărtăşită şi de preşedintele Iohannis, continuării eforturilor aliate pentru asigurarea suportării echitabile a costurilor militare aliate (burden sharing), cu efect pozitiv asupra întăririi posturii aliate pe Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră. De asemenea, a fost de acord cu poziţia preşedintelui Iohannis privind necesitatea consolidării parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte problematica rezilienţei, subiect tot mai important pe agenda aliată, secretarul general al NATO a apreciat iniţiativa României privind crearea unui Centru dedicat problematicii rezilienţei, arată Administraţia Prezidenţială.

Discuția telefonică Stoltenberg – Iohannis a avut loc în condițiile în care șeful statului a promulgat zilele trecute legea bugetului de stat, fiind pentru al cincilea an consecutiv când România alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, fiind unul dintre cele nouă state aliate care respectă acest criteriu.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să prezinte săptămâna viitoare raportul său anual care va cuprinde și evoluția creșterii bugetelor apărării în statele aliate.

Mai mult, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării aliați din luna februarie, Jens Stoltenberg le-a prezentat aliaților propunerea de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră, SUA și România numărându-se printre statele susțin consolidarea măsurilor de descurajare și apărare.

Totodată, România a devenit luna trecută primul stat aliat dotat cu rachete HIMARS, principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care va intra în dotarea Armatei României sosind în Portul Constanța.

Nu în ultimul rând, Ministerul Apărării Naționale a dat recent startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Conform proiectului pentru care MApN a cerut anul trecut încuviințarea Parlamentului, este vorba de o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md