Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Campania de vaccinare a început în Republica Moldova cu medicii din prima linie. Ce se întâmplă la acest capitol în regiunea transnistreană? Cum vede premierul interimar Aureliu Ciocoi evoluțiile din acest an în reglementarea transnistreană. Și aniversarea a 90 de ani a lui Mihail Gorbaciov, comentată la Chişinău.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
1.810 doze de vaccin anti-COVID-19 din ajutorul umanitar oferit de România au fost transmise vineri autorităților sanitare din regiunea transnistreană, anunță Biroul de reintegrare de la Chişinău, care spune că preluarea și administrarea vaccinurilor în stânga Nistrului au constituit subiectul unor discuții ale specialiștilor medicali de la Chișinău și Tiraspol. Pe 27 februarie, în Republica Moldova a sosit primul lot de 21 600 de doze de vaccin AstraZeneca dintr-o donaţie totală de 200 de mii promisă de România. Iar joi seară au ajuns alte 14.400 de doze de vaccin, tot AstraZeneca, din donaţia platformei COVAX a Organizației Mondiale a Sănătății.
Ambasada României la Chișinău a spus că ajutoarele oferite Republicii Moldova pentru lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv vaccinuri, sunt destinate și regiunii transnistrene.
Cel puțin 350 de persoane sunt declarate responsabile de încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului de către asociația Promo-LEX, organizație neguvernamentală, care monitorizează respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, transmite portalul Zona de Securitate. Asociația a făcut publică o listă a persoanelor responsabile de violarea drepturilor omului în regiune, listă bazată pe deciziile de condamnare ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Experții Promo-Lex susțin că 330 de persoane din listă sunt reprezentanți ai administrației de facto de la Tiraspol, dar că ar fi vorba și despre 20 de reprezentanți ai autorităților constituționale de la Chişinău.
Ministrul de externe al Lituaniei spune că țara sa va ignora cererea guvernului din Belarus de extrădare a liderei opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia. „Lituania a fost, este și va fi un zid de piatră în spatele căruia pot găsi refugiu toate forțele democratice persecutate”, a spus șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis. „Mesajul nostru către regimul din Belarus este – Nu vom lua în considerare cererea voastră”. Țihanovskaia s-a refugiat în Lituania la puțin timp după alegerile prezidențiale controversate de vara trecută și urmate de proteste masive anti-Lukașneka și represiuni dure ale regimului împotriva opoziției și participanților la proteste. Vineri, 5 martie, Procuratura Generală de la Minsk a spus că Țihanovskaia este căutată de autoritățile belaruse pentru „crime împotriva ordinii publice, siguranței publice, și statului”, și a cerut Lituaniei să o extrădeze.
Alegerile locale şi regionale din Italia, programate iniţial pentru sfârşitul primăverii, vor fi amânate pentru la toamnă, din cauza pandemiei de coronavirus, au declarat joi două surse guvernamentale, în contextul unor semnale privind o înmulţire a cazurilor pe fondul răspândirii noilor tulpini, relatează Reuters.
Oficiali ai Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat că avansarea campaniilor de vaccinare anti COVID-19 nu trebuie să ducă la relaxarea altor eforturi de luptă cu pandemia. Avertismentul survine pe fundalul unui val nou al infecților în câteva țări europene, dar și în Brazilia, care se confruntă cu o tulpină locală a virusului. Principalul expert al OMS pentru situații de urgență, Mike Ryan, a spus că este posibil și un al treilea, și un al patrulea val al pandemiei, dacă se relaxează nejustificat restricțiile iar oamenii renunță la purtarea măștilor.
Papa Francisc a făcut apel la încetarea extremismului și violențelor la începutul primei vizite papale în Irak și primei sale vizite în străinătate de la izbucnirea pandemiei de coronavirus. Papa a făcut remarca într-un discurs la palatul prezidențial din Bagdad, după întâlnirea cu președintele irakian Barham Saleh, oficiali guvernamentali și lideri religioși. În cadrul vizitei sale de patru zile, Papa încearcă să dea asigurări comunității creștine tot mai mici din Irak și să încurajeze dialogul între religii, întâlnindu-se cu cel mai venerat cleric șiit din țară, Marele Ayatollah Ali al-Sistani. Înaintea răsturnării de la putere a dictatorului Saddam Hussein, în Irak trăiau cam 1,5 milioane de creștini. Acum, numărul lor este estimat la 300.000.
***
Autoritățile moldovene ar vrea să procure circa un milion de doze de vaccin. Cu un total de 36 de mii de doze de vaccin anti-covid sosite în țară din donații ale României și platformei COVAX, autoritățile moldovene continuă campania de vaccinare a lucrătorilor medicali: vineri, la finalul celei de-a patra zile a campaniei mii de persoane au deja făcută prima doză.
Chișinăul are promisiuni de vaccinuri gratuite cât să-și vaccineze toți lucrătorii indispensabili inclusiv din sistemul de sănătate și oamenii din categoriile de risc. Dar ajutoarele nu vin toate o dată. Când vine rândul la vaccinare pentru celelalte categorii, este și mai incert. Pentru a imuniza 70% din populație și atinge imunitatea colectivă, Republica Moldova trebuie să mai și cumpere vaccinuri. Speranțele ieșirii din pandemie mai sunt umbrite și de creșterea numărului de cazuri noi de infectare. Are detalii Tamara Grăjdeanu:
Dozele de vaccin aduse până acum ar putea fi suficiente pentru imunizarea tuturor lucrătorilor medicali din secțiile de terapie intensivă, reanimare și secțiile Covid. În total ar fi 7000 de persoane, spune Daniela Demișcan, șefa direcției politici în domeniul sănătății, din cadrul ministerului de profil. Ulterior, ce mai rămâne din totalul de doze se va distribui spre secțiile spitalicești cu risc înalt de contaminare, în limita volumelor disponibile. De altfel, e de reținut că pentru persoanele cărora li se administrează vaccinul, sunt puse deoparte dozele necesare pentru vaccinarea repetată, numită rappelle, astfel încât să fie garantată imunizarea eficientă.
Daniela Damișcan spune că actualmente se negociază ca următoarele tranșe de donații prin intermediul platformei COVAX să ajungă cât mai curând posibil, pentru a putea încheia imunizarea întregului personal medical și a altor categorii de persoane din lista prioritară, conform planului național. Concomitent, spune ea, sunt purtate tratative în privința vaccinurilor pe care guvernul ar trebui să le cumpere, pe lângă cele 30 de procente pe care le va achiziționa tot prin intermediul platformei COVAX:
Noi nu așteptăm doar COVAX-ul să ne ofere prețul preferențial...
„Noi nu așteptăm doar COVAX-ul să ne ofere prețul preferențial, noi ca țară am avut discuții pe parcursul ultimelor luni și cu producătorii de la Moderna, și cu producătorii de la Pfizer, negocieri directe cu dumnealor. Ei tot nu pot să ofere un preț la o cantitate exactă Republicii Moldova pentru că nu au în stoc și disponibilitatea nu este una foarte mare a acestui vaccin. Chiar astăzi avem întâlnirea cu producătorul Pfizer, am scris scrisoarea de intenție, că vrem să beneficiem, să putem procura de la ei, o să ne prezinte oferta lor și noi vom examina. Astăzi avem ședință online.”
Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat vineri, în cadrul unei ședințe convocate de președinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, că există resurse pentru cumpărarea unui lot de circa un milion de doze de vaccin și că achiziția lor va demara în cel mai scurt timp.
Licitația ar urma să fie anunțată de Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, producătorii de vaccinuri fiind solicitați să prezinte ofertele lor.
Între timp, este raportată vaccinarea a circa 4500 de lucrători medicali...
Potrivit medicului epidemiolog Alexei Ceban, șeful grupului de coordonare a campaniei de imunizare, procesul decurge fără impedimente, excepție constituie câteva spitalele din Autonomia Găgăuză unde ar exista o atitudine rezervată față de vaccinare în general și vaccinuri de o anumită producție:
Avem 13 teritorii care au finalizat dozele care au fost distribuite la prima etapă, cele donate de România
„Acceptabilitatea crește de la zi la zi și este un lucru care ne bucură foarte mult deoarece, desigur, în fiecare țară în care a început procesul de vaccinare au fost ezitări. Toate personale ar aștepta un rezultat despre cei care primii sunt vaccinați. Dacă în prima zi am avut 750 de persoane vaccinate, deja în a doua zi au fost peste o mie și această tendință crește. De exemplu, avem 13 teritorii care au finalizat dozele care au fost distribuite la prima etapă, cele donate de România.”
1810 de doze de vaccin din cele oferite de România pentru Republica Moldova au fost transmise vineri la Tiraspol. Regiunea transnistreană nu a primit deocamdată alte vaccinuri, dar liderul transnistrean Vadim Krasnoselski declara că este în așteptarea unui important lot de vaccin rusesc.
***
Amintim că 10 la sută din donațiile de vaccinuri care vin în Republica Moldova vor fi transmise regiunii transnistrene. Săptămâna trecută, înainte de transmiterea, vineri, a primului lot, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a anunțat că partida de 1810 doze vine pe linia Organizației Mondiale a Sănătății, deși singurul vaccin ajuns la acel moment în Republica Moldova era cel donat de România. Astfel, Vadim Krasnoselski a încercat să ascundă locuitorilor din regiunea transnistreană că primele vaccinuri ajunse în stânga Nistrului sunt o donație a României.
Liderul transnistrean s-a văzut nevoit să revină asupra declarațiilor sale, după ce ambasada României a emis un comunicat în care a spus că ajutoarele oferite Republicii Moldova pentru lupta cu pandemia de COVID-19, inclusiv vaccinurile, sunt destinate și regiunii transnistrene.
Citând date ale ministerului moldovean al sănătății, ambasada a informat într-o postare pe Facebook că regiunii transnistrene i-au fost repartizate între altele 1 810 doze de vaccin AstraZeneca, măști, combinezoane, mănuși și încălțăminte de protecție.
„Îmi exprim recunoștința părții române și tuturor partenerilor internaționali care ajută țara noastră în perioada pandemiei”, a scris Krasnoselski pe canalul său de telegram.
El a anunțat că în primă fază vor fi vaccinați voluntar medicii din prima linie, după care vor urma ceilalți lucrători medicali, profesorii, militarii și pensionarii. „În ceea ce privește vaccinul rusesc Sputnnik-V, avem o înțelegere pentru livrarea a 30 de mii de doze, iar în perspectivă – a încă 40 de mii, a precizat Krasnoselski. Transnistria este gata și să cumpere vaccinul, dar în acest moment Federaţia Rusă are angajamentele asumate anterior și deocamdată cererea depășește capacitatea de producție”, a mai scris Vadim Krasnoselski. Despre promisiunea Moscovei de a dona 30 de mii de doze de vaccin regiunii transnistrene se vorbește de la începutul anului. Anterior, s-a anunțat că peste 5000 de medici din regiune s-au înscris pentru a se vaccina.
Vineri, 27 februarie, specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății și cei de la Chişinău i-au instruit pe medicii transnistreni cu privire la organizarea procesului de vaccinare, specificul vaccinării grupurilor de risc, reacțiile adverse întâlnite. Un argument solid în rândul populației în favoarea vaccinării ar putea fi și faptul că administrarea vaccinului ar putea asigura libera circulație pentru cei imunizați. Locuitorii regiunii nu mai pot pleca din stânga Nistrului de mai bine de un an, iar fiecare ieșire necesită o aprobare individuală din partea administrației transnistrene. La o ședință de joi a statului major pentru combaterea epidemiei de la Tiraspol s-a discutat despre evidența persoanelor vaccinate, iar medicul sanitar-șef al regiunii, Natalia Beril, a spus că în prezent se lucrează la un formatul unui document care să confirme administrarea dozelor de vaccin pentru ciclul complet de imunizare.
Între timp, numărul de îmbolnăviri crește vizibil în regiunea transnistreană. Creșterea cazurilor raportate a început încă de acum două săptămâni, când de la 40-50 de cazuri pe zi s-a ajuns și la 200. Joi, s-au anunțat 243 de cazuri noi, vineri și sâmbătă – peste 220 de cazuri. Numărul de îmbolnăviri era sâmbătă de 32.585, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. Regiunea transnistreană este pe locul doi după incidența îmbolnăvirilor în Republica Moldova, fiind depășită doar de municipiul Chişinău.
Săptămâna trecută s-a anunțat că gradul de ocupare a spitalelor Covid din stânga Nistrului a crescut de la 35% cu o săptămână mai devreme la aproape 60%, iar administrația de la Tiraspol a decis redeschiderea unuia dintre cele patru spitale Covid închise luna trecută. Datele de la Tiraspol vorbeau vineri despre 906 de pacienți internați și 646 de persoane care se tratează la domiciliu.
Creșterea numărului de îmbolnăviri nu a împiedicat însă redeschiderea teatrelor – sâmbătă a avut loc primul spectacol după aproape un an al Teatrului de dramă și comedie de la Tiraspol. Spectatorii au putut urmări spectacolul stând la distanță de două fotolii unul de celălalt, măștile sunt obligatorii, iar sala nu poate găzdui decât o treime din numărul obișnuit de persoane. Florile și cadourile nu mai pot fi înmânate direct actorilor, dar pot fi lăsate pe scenă, pentru a evita contactul direct. În luna martie trupa teatrului planifică încă două premiere.
După ce acum două săptămâni administrația transnistreană a permis revenirea tuturor elevilor și studenților în clase cu prezență fizică, joi Vadim Krasnoselski a spus că „în legătură cu înmulțirea focarelor de îmbolnăvire printre elevi trebuie reluată practica separării pentru două săptămâni a colectivelor de copii”. Astfel, vacanța școlară a elevilor ar putea fi prelungită până pe 1 aprilie „pentru a stinge tendințele de îmbolnăvire în rândul copiilor”. În mai puțin de două săptămâni în regiunea transnistreană au fost închise 45 de clase și 12 grupe de grădiniță.
Mai devreme administrația de la Tiraspol a permis și organizarea festivalului Mărțișor – a concertelor și întâlnirilor atât în spații deschise, cât și în încăperi, cu păstrarea normelor sanitare.
Iar structurile de forță au primit indicații să înceapă pregătirea pentru parada militară din 9 mai, când în Rusia este sărbătorită Ziua Victoriei în cel de al doilea război mondial, tradiție la care se aliniază și regiunea transnistreană.
***
Premierul interimar Aureliu Ciocoi a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că Republica Moldova, confruntată cu o creștere rapidă a numărului de noi infectări cu coronavirus, are nevoie de cel puțin „o săptămână, două” de „lockdown”, de izolare acasă. Totodată, premierul interimar a declarat că ar fi necesară decretarea „stării de urgență” în sănătate, ceea ce ar permite guvernului interimar să facă achiziții publice, facilitând cumpărarea de vaccinuri. „Avem aproape 600 de milioane de lei, bani de la guvern și asistență externă, pentru achiziționarea directă de vaccinuri anti Covid-19”, a mai spus Aureliu Ciocoi.
El a criticat și discuția aprinsă care are loc mai ales în lumea politică privind vaccinul rusesc Sputnik V, afirmând că în situația actuală, critică, „este cinică politizarea vaccinurilor”. El a precizat că pentru moment, numai o firmă particulară a cerut aprobarea vaccinului rusesc în Republica Moldova. Doar că aceste doze, dacă vor fi cumpărare de o firmă privată, vor fi distribuite „contra cost”. Tot ceea ce se cumpără din banii statului, a asigurat Ciocoi, se va distribui gratuit. Doar că nu este clar când ar putea veni rândul Republicii Moldova să cumpere vaccin, în situația în care majoritatea țărilor lumii sunt de mult timp în negocieri cu companiile producătoare pentru procurarea de vaccinuri.
Premierul interimar Aureliu Ciocoi a precizat, în interviul de joi cu Europa Liberă că guvernul a demarat deja procedura de achiziționare directă de vaccinuri, în primul rând tot prin platforma COVAX, în condiții financiare avantajoase.
În interviul realizat de Valentina Ursu, Aureliu Ciocoi a vorbit și despre felul în care vede evoluția dosarului transnistrean în acest an.
Europa Liberă: Pe dosarul transnistrean ce evoluții au fost înregistrate în acest an și cu un guvern interimar?
Aureliu Ciocoi: „Nu vreau să fiu foarte optimist, dar încerc să fiu precaut optimist. Da, noi planificăm o nouă rundă de discuții în Formatul 5+2, suntem orientați spre discuții cu rezultate palpabile la final, să nu fie doar o șuetă de dezbateri, dar să venim cu un rezultat foarte concret după reuniunea 5+2.”
Europa Liberă: Când va avea loc?
Aureliu Ciocoi: „Data este în proces de negociere. Dar se discută, inclusiv pe linia OSCE, atât cu federația Rusă, cât și cu Ucraina și alți garanți și mediatori în cadrul Formatului 5+2. Cu această ocazie vreau să-i aduc sincere mulțumiri ambasadorului, Reprezentantului Special al Președinției OSCE pentru dosarul transnistrean, Thomas Mayr-Harting, care este un diplomat austriac, cu multă experiență în negocieri.”
Europa Liberă: El chiar a spus că pauza aceasta mare, de când nu s-au mai ținut ședințele în formatul de negocieri 5+2, nu duce nicăieri.
Aureliu Ciocoi: „Absolut. Și vreau să-i mulțumesc cu ocazia aceasta, în mod special, pentru efortul pe care îl depune dumnealui. Când discutăm cu el, se vede că el e plenar antrenat în acest dosar. Adică omul vine chiar cu suflet să ajute să depășim anumite disensiuni care mai există, din păcate, între Chișinău și Tiraspol.”
Europa Liberă: Dar mi se pare că acum Chișinăul și Tiraspol discută strict despre pandemie.
Aureliu Ciocoi: „Nu e adevărat că doar despre pandemie, pentru că colegii de la Biroul de Integrare, dna Olga Cebotari, care e vicepremier pentru dosarul transnistrean, pentru reintegrare, sunt permanent în contact cu colegii sau cu negociatorii din partea transnistreană a R. Moldova. Dialogul niciodată n-a contenit. Se discută, dar COVID-ul evident că a adus o anumită umbră în relațiile dintre ambele maluri. Din ce perspectivă? Știți că ei au instalat la un moment dat niște posturi adiționale, pe linie administrativă.”
Europa Liberă: Unii au zis că, sub pretextul COVID-ului, le-au instalat în alte scopuri.
Aureliu Ciocoi: „Invocându-se necesitatea carantinei, a izolării regiunii etc. Ca până la urmă, în rezultatul convingerii, a multiplelor discuții, inclusiv cu asistența ambasadorului Thomas Mayr-Harting, partea transnistreană a recurs la demontarea acestor posturi COVID, cum se numeau ei, dar în locul lor au instalat așa-numitele posturi mobile, lucru care a dus la perpetuarea acelorași interdicții de liberă circulație între malul drept și malul stâng. Trebuie soluționată și această problemă, pentru că nu putem admite ca în secolul XXI să punem bariere pentru libera circulație a oamenilor. Și cunoaștem foarte bine că foarte mulți locuitori din stânga Nistrului lucrează în partea dreaptă și viceversa. Dar e un lucru pe care orice stat trebuie să i-l garanteze oricărui cetățean al său: libera circulație pe teritoriul statului.”
Europa Liberă: Și, apropo, dacă se ajunge să fie instituit un lockdown, ce se întâmplă cu trecerile de pe un mal și celălalt al Nistrului?
Lockdownul presupune ca cetățenii să stea mai mult acasă
Aureliu Ciocoi: „Păi, lockdownul nu presupune închiderea totală a circulației. Lockdownul presupune ca cetățenii să stea mai mult acasă, cei care nu au nevoie stringentă să fie la birou să treacă pe regim de lucru la distanță, închiderea școlilor, închiderea totală a instituțiilor de învățământ, a instituțiilor de alimentație publică și așa mai departe. Adică e un lockdown, în sens că se închide absolut tot, rămân active doar unitățile, instituțiile absolut necesare pentru buna funcționare a statului.”
Europa Liberă: Dar vaccinurile din R. Moldova cum se împart ca să ajungă și la Tiraspol?
Aureliu Ciocoi: „Asta o face Ministerul Sănătății, prin intermediul Comitetului național instituit pentru implementarea planului național de vaccinare.”
Europa Liberă: Dar admiteți că, dacă decide Federația Rusă să ofere un lot de vaccinuri pentru regiunea transnistreană a R. Moldova, el cum ajunge acolo?
Aureliu Ciocoi: „Probabil, prin aeroportul internațional Chișinău. Și dacă sunt întrunite toate condițiile necesare pentru a introduce în R.Moldova lotul acesta de vaccinuri, nu văd niciun motiv să punem piedici pentru transportarea acestui lot în regiunea transnistreană a țării”
***
Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a împlinit pe 2 martie 90 de ani.
Este ultimul conducător al Uniunii Sovietice și a prezidat prăbușirea blocului sovietic, dar și sfârșitul Războiului Rece. Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul politic Gheorghe Cojocaru despre fostul lider sovietic.
Gheorghe Cojocaru: „La Chișinău, jubileul de 90 de ani ai lui Mihail Gorbaciov a trecut, practic, neobservat. Ziua de 2 martie, când s-a născut primul și ultimul președinte sovietic, la Chișinău este o zi de doliu național, când se comemorează cei căzuți în războiul de la Nistru. Ultimul lider sovietic s-a născut exact în ziua în care pe malurile Nistrului, 29 de ani în urmă, izbucnea un război, în care forțele separatiste au avut toată susținerea fostei metropole. Gorbaciov nu mai era la putere în 1992 și nu i se poate incrimina nicio legătură cu războiul de la Nistru, dar fenomenul separatismului din fostul spațiu sovietic, inclusiv cel transnistrean, a apărut și a fost folosit ca armă de presiune și șantaj asupra republicilor naționale în ultimii ani ai perestroikăi.”
Europa Liberă: Gorbaciov este contestat de mulți lideri politici, dar oricum ar fi rămâne o figură emblematică a sfârșitului de secol XX. Este omul de stat care a eliberat Europa de Est din captivitatea comunistă, dacă e să operăm cu terminologia publicistică a vremii, a pus capăt Războiului rece, a acceptat reunificarea celor două Germanii, lucru pentru care nemții îi sunt foarte recunoscători și chiar îl idolatrizează. Perestroika sa a pus bazele democratizării și trecerii de la economia de plan socialistă, păguboasă pentru URSS, la economia de piață și la statul de drept, asta nu o poate contesta nimeni. Dar, la modul concret, cum a influențat politica sa de restructurare viața oamenilor din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească?
Oamenii continuau să iasă în stradă cu lozinci în sprijinul perestroikăi
Gheorghe Cojocaru: „Impulsurile restructurării dinspre metropola sovietică spre periferiile naționale ajungeau pe atunci cu întârziere la Chișinău, unde un aparat de conducere, trecut prin școala de partid a lui Ivan Bodiul, se dovedea extrem de rezervat în privința noilor inițiative ale lui Gorbaciov. Numai după ieșirea în presă și în stradă a unor oameni de cultură și de știință și cristalizarea unei mișcări naționale de democratizare, perestroika începea să cucerească teren și în fosta RSS Moldovenească. În 1986, când a impus așa-numita campanie anti-alcool, Gorbaciov a comis o greșeală, pe care o va regreta ulterior, însă economia sovietică va fi deja pusă pe butuci. Prin această decizie arbitrară, culturii viței de vie și industriei producătoare de vinuri din RSS Moldovenească li s-a aplicat o lovitură devastatoare. Din acest moment, secretarul general al Partidului Comunist împreună cu celebrul său coleg de Birou Politic, Egor Ligaciov, au devenit ținta unor bancuri și persiflări. Totuși, oamenii continuau să iasă în stradă cu lozinci în sprijinul perestroikăi până când s-a văzut că centrul pan-unional nu era deloc interesat să recunoască drepturile suverane ale republicilor unionale, așa cum acestea erau stipulate în însăși Constituția sovietică.”
Europa Liberă: Vreau să profit de faptul că discut cu un istoric și să răsfoim presa vremii. În toamna anului ‘90, Gorbaciov era așteptat la Chișinău, însă înaltul oaspete de la Moscova s-a răzgândit și n-a mai ajuns în vizita planificată. Ce s-a întâmplat atunci, din ce cauză Gorbaciov și-a anulat zborul spre Chișinău?
Gheorghe Cojocaru: „Să amintim că în toamna anului 1990, despre care ați pomenit aici, l-a Chișinău s-a creat o situație explozivă: conducerea Republicii Moldova de atunci se confrunta cu mișcările separatiste de la Tiraspol și Comrat, iar de la tribuna Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice se ceruse deschis recunoașterea celor două „republici” secesioniste autoproclamate - găgăuză și transnistreană. Gorbaciov a acceptat dialogul cu un grup de deputați ai Moldovei în forul pan-unional legislativ și a propus o cale de depășire a impasului. Soluția sa însă a fost una paliativă, iar pe fondul asocierii sale cu forțele ortodoxe de la putere, o vizită a secretarului general la Chișinău nu putea rezolva mai nimic, mai ales că inițiativele sale de atunci, și cea cu privire la un nou Tratat de Uniune Sovietică, și cea cu privire la un referendum pan-unional pentru păstrarea vechii URSS, aceste inițiative nu treziseră ecoul scontat în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Visul donquijotesc, putem spune, al lui Gorbaciov de a reforma Uniunea Sovietică i-a jucat festa, de fapt, până la urmă și puciul a avut la bază această revoltă împotriva liberalizării decretate de Gorbaciov. Undeva printre memoriile sale, el spunea că toți criticii săi, „conservatorii, ca și ,,stângiștii” fanatici, încercând să ajungă la putere sau să păstreze puterea, uitau și de libertate, și de democrație și acționau cu bâta”. Ceea ce arată că Gorbaciov ar fi vrut să schimbe fizionomia PCUS. De ce Gorbaciov n-a pus și el mâna pe bâtă ca să restabilească ordinea și să păstreze Uniunea Sovietică, pe care, după cum ne asigură, a vrut s-o reformeze din rădăcină?
Gheorghe Cojocaru: „Gorbaciov a fost un lider umanist, el a încercat să umanizeze sistemul moștenit de la predecesorii săi, însă perestroika sa, improvizată și haotică, și păstrarea sistemului, în același timp, s-au dovedit a fi într-un raport antagonic, încât abia dezintegrarea URSS a deschis calea spre reforme, dar extrem de costisitoare și contradictorii. Gorbaciov a fost tentat să pună mâna pe bâtă, însă s-a oprit la timp, pentru a evita un măcel de proporții. Cu bâta în mână, Gorbaciov s-ar fi autodistrus și și-ar fi distrus și opera perestroikăi cu care a intrat în istorie. Prețul plătit pentru renunțarea la bâtă l-a costat însă enorm – cât dispariția întregii Uniunii Sovietice.”
Europa Liberă: Deci, apare întrebarea: oare ar fi putut Gorbaciov să aplice un model mai soft, de exemplu unul chinez, ca să reformeze URSS-ul?
Gheorghe Cojocaru: „Modelul chinez nu a fost totuși tocmai soft, dar un răspuns clar la întrebarea pe care mi-ați pus-o nu se poate da, însă, totuși, așa cum a observat la timpul respectiv unul din consilierii economici ai lui Gorbaciov, academicianul Aganbeghean, de unde putea să ia Uniunea Sovietică atâția chinezi ca să facă ceea ce a făcut Deng Xiaoping în China?”
Aici e Radio Europa Liberă
