Antinostalgia: Influencerii au rolul lor, dar să nu idealizăm. E bine să ne uităm foarte atent pe ce dăm timpul și banii noștri

Cine erau idolii tinerilor de acum 30-40 de ani și cine sunt aceștia în prezent? Cu ce ne cuceresc și cum putem fi siguri că idolul nostru nu este, de fapt, o propagandă? Cum ne protejăm de idoli falși și ce facem cu idolii ce vin din zona politicului? Aceste întrebări au fost dezbătute la o nouă ediție Antinostalgia - privind spre viitor, găzduită de radio Europa Liberă. Invitații - politologul Robert Adam și pe Andrei Bolocan, influencer și cunoscut comentator pe internet, au încercat să răspundă la întrebările de mai sus, în cadrul proiectului realizat cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite.

Foto: captură

„Mi-a venit și mie o amintire de prin 1972. Un coleg de-al meu mai mare își imprima-se pe tricou chipul lui John Lennon și toți se întrebau de unde a făcut rost de acest tricou cu imprimeu. Profesorii erau foarte panicați că unul din gașca noastră și-a imprimat chipul Lennon. Cum a ajuns acesta sau Beatles, de exemplu, în satul nostru era o enigmă.

Eram atât de invidios. El a stat și a tăiat cu bisturiul și oricât îl rugam nu a vrut să mai facă un altul și pentru mine”, a povestit jurnalistul Vasile Botnaru, în debutul dezbaterilor din cadrul proiectului Antinostalgia - privind spre viitor.

„Nu vrem să vă tratăm de nostalgii sau să vă impunem niște idoli. Doar să reflectăm asupra întrebării cum s-a ajuns de la influencerii Uniunii Sovietice la influencerii de astăzi, cum e influențată generația tânără, care e viitorul țării”, a adăugat Vasile Botnaru.

Invitatul dezbaterilor, Andrei Bolocan, a recunoscut că a vea idoli, unul dintre ei fiind fotbalistul David Beckham: „Mi-a influențat, mai ales coafura, îmi doream să arăt ca el, dar mama repede m-a oprit din vopsit părul și dat cu gel, dar el a fost primul idol cred”.

„Nu pot spune că am avut idoli, admiram și eu fotbaliști, cântăreți, dar nu am fost un follower. Nu încercam să arăt ca ei, încercam să iau câte ceva de la fiecare, mai de preț”, a spus politologul român, Robert Adam.

Unul dintre eroii sovietici promovat în perioada sovietică în spațiul nostru era Boris Glavan, un partizan, ucis în timpul celui de-al doilea război mondial. Din casa părinților săi s-a făcut un muzeu, iar grupuri de copii din toată Uniunea Sovietică veneau aici, în Moldova, în excursie. Acum muzeul este închis.

„Boris Glavan era un idol impus de un centru îndepărtat. Era clar și de ce s-a redenumit satul din Țarigrad în Boris Glavan, pentru că acest nume era impus de un alt centru de putere, în româna veche fiind vorba despre Constantinopol.

Un idol nu poate fi absolut neutru. Acesta mereu reprezintă un sistem de valori și o raportare politică. Pe de altă parte, idolii politici nu sunt și cei mai populari, pentru că se văd „cusăturile”, se simte falsitatea”, spune politologul român.

Ul alt idol din acea perioadă este cosmonautul Iurii Gagarin. Mai este acesta un idol acum?

„Iurii Gagarin este înlocuit acum cu Elon Musk. Gagarin e un gigant, pe umerii căruia au urcat alții și văd mai departe, văd mai multe probabil”, consideră Bolocan.

Dar cum sunt creați idolii moderni, numiți influenceri? Sunt ei liberi în expuneri? Ce urmăresc, de fapt, prin activităților lor - faimă, bani sau capital politic?

„Eu nu cred că ei sunt liberi și că ei formează anumite curente, feluri de a gândi. Influencerii se călăuzesc după cifre și sunt ținuți de algoritm, caută să livreze constat ceea ce are șansa de a plăcea cât mai multor oameni. E o logică complet diferită față de un creator, un pictor, un muzician, deși și acolo este o componentă comercială importantă, dar e mai întâi de a-ți place ție, apoi poate și altora.

Eu sunt îngrijorat de ceea ce se întâmplă pe online. Oamenii devin mult mai agresivi pe online, pentru că unii spun că nu e chiar atât de real acolo, dar totuși este real.

Dacă la TV, radio, există reglementări, care pot sancționa, rețelele nu sunt suficient normate, reglementate. Există discuții în acest sens pentru a evita derivele, care au consecințe funeste. Deci, în orice noutate sunt și riscuri asociate”, a explicat Robert Adam.

„Cifrele, succesul sunt partidul influencerilor de astăzi”

„Și eu mă întrebam de ce eu fac asta? Cifrele, gloria, banii sau un dor de a scoate la iveală acest adevăr al meu. Cred că e normal că ne uităm la cifre, dar - am avut video-uri în care am investit mult timp, efort, montaj, dar nu aveau așa priză la public. Iar altele, făcute rapid, cu telefonul de exemplu, „împușcau” mult mai bine. Desigur că nu ajungem la paranoie, cum să majorăm cifrele, dar da, ne uităm după cifre”, susține Andrei Bolocan.

„Niciodată viața unei persoane nu s-a schimbat atât de mult pe cât s-au schimbat viețile noastre din 80 pană acum”

„Instrumentele de reglementare a online-ului pot fi elaborate doar printr-o consultare publică foarte largă. Nu poate fi îngrădită libera exprimare, principiile etice - o mulțime de lucruri care trebuie luate în considerare. Nu îmi dau seama când se va putea ajunge la o reglementare satisfăcătoare.

Niciodată viața unei persoane nu s-a schimbat atât de mult pe cât s-au schimbat viețile noastre din 80 pană acum. Suntem condiționați să ne mutăm pe aceste platforme, de aceea rigorile vieții reale ar trebui să se reflecte pe online.

Online-ul trebuie să fie și liber, și responsabil. Între acești doi poli trebuie să fie un echilibru, iar marile puteri trebuie să intervină aici. Ceea ce văd eu este că unii actori încurajează ura, fake news-urile și nu își asumă nicio responsabilitate pentru asta”, explică politologul român necesitatea de reglementare a ceea ce se întâmplă pe rețelele de socializare.

„Un pic de distanță critică nu strică niciodată”

„Unii tineri sunt atrași de ceea ce este la modă, alții își pun întrebări și vor să atingă niște țeluri în viață, e un model vechi de când lumea. Elon Musk e un Gagarin reloaded, doar că el cucerește spațiul pe efortul său. Mă aflu acum la o distanță nu prea mare de Musk, dar un pic de „distanță” critică nu strică niciodată”, consideră Robert Adam.

„Oamenii care foarte repede se aprind, ridică în slăvi, tot ei foarte repede pot să îngroape. Părerea mea este că totul trebuie tratat mai puțin fanatic. E multă responsabilitate și pe noi, consumatorii și trebuie să avem grijă, să observăm nuanțe și contexte înainte de a lua „lopata” în mână”, a fost de acord Bolocan, cu referire la gândirea critică.

„Politicienii sunt influenceri prin definiție”

„Politica a devenit marketing, ei nu mai spun despre valori sau despre ce cred decât despre ceea ce vor oamenii să audă.

E o degradare serioasă a spațiului politic și civic, pentru că politicienii merg la influenceri și discută cu fanii lor, stau în bula lor și acest lucru nu este un progres pentru democrație.

Influencerii au rolul lor, dar să nu idealizăm e bine să ne uităm foarte atent pe ce dăm timpul și banii noștri, cu atât mai mult la politicienii care ne reprezintă. Politicienii sunt expresia exactă a unei societăți. Ideea că există un popor virtuos, care este dus pe o cale greșită de către politicieni răi și imorali este o gogoriță”, a concluzionat Robert Adam.


Pub