Președinta Republicii a formulat o sesizare în care contestă constituționalitatea unor prevederi din Legea cu privire la Guvern, care:

A. îi interzic Prim-ministrului interimar să propună Președintelui Republicii remanieri guvernamentale;

B. limitează marja discreționară a Președintelui Republicii Moldova la desemnarea Prim-ministrului interimar;

C. reglementează în mod deficitar asigurarea interimatului funcției de ministru de către alt ministru;

D. îi interzic Guvernului al cărui mandat a încetat să numească sau să elibereze din funcție persoanele cu funcţie de demnitate publică sau funcționari publici;

E. îi interzic Guvernului al cărui mandat a încetat să încheie tratate internaţionale care implică angajamente financiare;

F. îi interzic Guvernului al cărui mandat a încetat să încheie contracte şi să-şi asume angajamente pentru o anumită perioadă.

Curtea a reținut spre examinare în fond doar problema referitoare la interdicția impusă Guvernului al cărui mandat a încetat de a numi, de a propune spre numire sau de a elibera din funcție persoanele cu funcție de demnitate publică (altele decât miniștrii) sau funcționarii publici. Raționamentele care au stat la baza respingerii altor capete ale sesizării sunt prezentate în Hotărârea adoptată astăzi de CC.

Potrivit articolului 103 alin. (1) din Constituție, Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condițiile unui Guvern al cărui mandat a încetat, Guvernul îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.

Esența acestei cauze a vizat eventuala limitare disproporționată de către Parlament a competențelor Guvernului al cărui mandat a încetat, prin interdicția de a numi, de a propune spre numire sau de a elibera din funcție persoanele cu funcție de demnitate publică (altele decât miniștrii) sau funcționarii publici. În acest sens, Curtea a trebuit să interpreteze noțiunea de „administrare a treburilor publice” din articolul 103 alin. (2) din Constituție.

Curtea a considerat necesar să-și clarifice jurisprudența anterioară în domeniul competențelor Guvernului al cărui mandat a încetat. Curtea a elaborat un test care urmărește să clarifice limitele de competență ale unui asemenea Guvern. Testul elaborat urmărește stabilirea unui echilibru corect între principiul legitimității politice a Guvernului al cărui mandat a încetat și principiul necesității administrării treburilor publice.

Testul elaborat de Curte presupune verificarea:

(1) necesității măsurilor adoptate de un Guvern al cărui mandat a încetat;

(2) repercusiunilor măsurilor adoptate de un Guvern al cărui mandat a încetat asupra competențelor următorului Guvern cu puteri depline;

(3) posibilității anulării măsurii adoptate de Guvernul al cărui mandat a încetat de următorul Guvern cu puteri depline.

Testul în discuție trebuie aplicat:

1) de către Parlament atunci când reglementează competențele Guvernului al cărui mandat a încetat;

2) de către un Guvern al cărui mandat a încetat în fiecare caz în care consideră necesar să adopte o măsură precisă;

3) de către instanțele judecătorești în fiecare caz în care sunt chemate să verifice legalitatea măsurilor adoptate de un Guvern al cărui mandat a încetat;

4) de către Curtea Constituțională în fiecare caz în care este sesizată să verifice constituționalitatea măsurilor adoptate de un Guvern al cărui mandat a încetat sau a prevederilor legale care reglementează aceste măsuri.

Aplicând acest test prin raportare la prevederile contestate ale Legii cu privire la Guvern, Curtea a observat că acestea stabilesc o interdicție absolută pentru un Guvern al cărui mandat a încetat în domeniul numirii, propunerii pentru numire sau eliberării din funcție a persoanelor cu funcţie de demnitate publică (altele decât miniștrii) sau a funcționarilor publici. Ele nu-i permit unui asemenea Guvern să pună în balanță principiul legitimității politice a Guvernului demis sau demisionar și principiul necesității și să examineze dacă numirea în funcție a persoanelor cu funcţie de demnitate publică (altele decât miniștrii) sau a funcționarilor publici este necesară.

Curtea a reținut că numirea funcționarilor menționați poate fi dictată de o necesitate urgentă. Un exemplu este numirea în funcție a unui conducător al unei autorități publice în cazul în care interimatul nu poate fi asigurat de către adjuncți sau numirea în funcție a unor funcționari publici în vederea asigurării funcționalității instituției în cazul lipsei cadrelor.

Curtea a observat că prevederile contestate nu-i permit Guvernului al cărui mandat a încetat să numească persoane în funcții de demnitate publică (alții decât miniștrii) sau funcționari publici pentru un termen determinat, adică până la o nouă numire efectuată de Guvernul cu puteri depline. Din nou, dispozițiile contestate nu-i permit unui Guvern al cărui mandat a încetat să pună în balanță principiul legitimității politice al acestui Guvern și principiul necesității și să limiteze efectele numirii în funcție a funcționarilor menționați, fără a aduce atingere mandatului noului Guvern cu puteri depline. Aceste raționamente se referă și la cazul propunerii pentru numire în funcție.

Curtea a reținut că, în eventualitatea în care ar fi permisă eliberarea din funcție a funcționarilor menționați de prevederile contestate, Guvernul al cărui mandat a încetat nu ar putea limita efectele ei, fără să afecteze competențele următorului Guvern cu puteri depline. De altfel, efectele eliberării din funcție sunt imediate, iar restabilirea persoanei eliberate în funcția deținută anterior poate avea loc doar prin intermediul procedurilor judiciare. În același timp, Curtea a notat că aceste considerente nu afectează eliberarea din funcție a persoanelor cu funcții de demnitate publică sau a funcționarilor publici în cazurile de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-şi îndeplini atribuțiile.

Curtea a observat că un Guvern cu puteri depline ar putea efectua un control ex post asupra eventualelor angajări pe termen determinat efectuate de către un Guvern al cărui mandat a încetat.

De asemenea, un Guvern cu puteri depline nu ar putea anula deciziile de eliberare din funcție a funcționarilor menționați de prevederile contestate.

Curtea a reținut că la reglementarea interdicției Guvernului al cărui mandat a încetat de a numi sau de a propune pentru numire persoane în funcții de demnitate publică (altele decât miniștrii) ori în funcții publice, Parlamentul nu a asigurat un echilibru corect între principiul legitimității politice a Guvernului al cărui mandat a încetat și principiul necesității administrării treburilor publice.

În cazul interdicției eliberării din funcție a funcționarilor menționați de prevederile contestate (cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-şi îndeplini atribuţiile), Curtea a reținut că Parlamentul a asigurat un echilibru corect între principiile menționate mai sus.

Astfel, până la modificarea legii de către Parlament, Curtea a considerat necesar să stabilească o soluție provizorie. Așadar, Guvernul al cărui mandat a încetat va putea numi sau propune pentru numire persoane în funcții de demnitate publică (altele decât miniștrii) sau în funcții publice pentru un termen determinat până la o nouă numire (a aceleiași persoane sau a alteia) efectuată de Guvernul cu puteri depline.

În concluzie, Curtea a declarat neconstituționale articolul 15 alin. (2) lit. e) și alin. (3) și articolul 23 alin. (6) din Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017, în partea care îi interzice Guvernului al cărui mandat a încetat să numească sau să propună pentru numire persoane în funcții de demnitate publică (altele decât miniștrii) sau în funcții publice.

Curtea a recunoscut constituționale articolul 15 alin. (2) lit. e) și alin. (3) și articolul 23 alin. (6) din Legea cu privire la Guvern nr. 136 din 7 iulie 2017, în partea care îi interzice Guvernului al cărui mandat a încetat să elibereze din funcție persoanele cu funcţie de demnitate publică sau funcționarii publici, cu excepția cazurilor de imposibilitate obiectivă a persoanelor de a-şi îndeplini atribuţiile.

De asemenea, Curtea i-a trimis Parlamentului o adresă prin care i-a solicitat să reglementeze competențele Guvernului al cărui mandat a încetat și să opereze modificări în legislația relevantă în conformitate cu raționamentele Hotărârii pronunțate astăzi.

Urmăriți live:

Amintim că Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea depusă de președinta țării, Maia Sandu. CC a declarat neconstituționale mai multe prevederi din două articole cu privire la Legea cu privire la Guvern, care reglementează atribuțiile Guvernului interimar.

---