Republica Moldova a început astăzi campania de vaccinare, iar primii vaccinați au fost medicii de la Spitalul Republican. Vaccinul folosit pentru prima dată pe teritoriul Republicii Moldova este de la Astra Zeneca, dar printre principalele întrebări adresate de jurnaliști s-au regăsit: „Dar ce spuneți despre vaccinul Sputnik V? V-ați fi vaccinat dacă acesta ar fi fost adus?”. Întrebarea este alimentată inclusiv de faptul că în ultima perioadă liderul PSRM, Igor Dodon, promite că va fi adus vaccinul Sputnik V în R. Moldova, iar săptămâna trecută, vaccinul rus chiar a primit o autorizare temporară de utilizare de la Agenția Medicamentului, pe o perioadă de un an.
Răspunsul la întrebarea de mai sus, adresată primului moldovean vaccinat pe teritoriul R. Moldova, medicul Alexandru Botizatu, (de precizat că cel mai probabil sunt moldoveni vaccinați, dar în alte țări), a fost „Nu aș vrea să dăm denumire. Este un mecanism de producere a vaccinului. Eu sunt doar un medic care își face meseria, și trebuie colegii din domenii să se expună”. Răspunsul său nu a fost mai diferit față de alți colegi de ai săi care lucrează în prima linie – „Important este că ne vaccinăm”.
„Eu ca și lucrător medical prefer să mă vaccinez. Punct. Deja cu orice vaccin disponibil în R. Moldova și cum am mai spus, suntem bucuroși și mândri că ne vaccinăm cu AstraZeneca”, a spus Marcela Cheianu, șefa serviciul sanitar-epidemiologic în Spitalul Republican.
Testat pe urși, de urși
Într-un video de la cunoscuta emisiune a lui Trevor Noah (The Daily Show), o voce cu un accent rus (destul de prost) spunea despre vaccinul rus, în luna septembrie, în zeflemea că „garantăm că este sigur și efectiv. Cum știm asta? Pentru că a fost testat pe un urs, de un om de știință care e urs”.
Chiar dacă videoul de la The Daily Show e o glumă, vaccinul a avut de la început o problemă de imagine, care a rezultat din aprobarea hazardată sărind peste mai multe proceduri decât și-au permis alte țări sau companii.
De exemplu, la etapa când statul a anunțat triumfalist că are „primul vaccin anti-COVID din lume”, acesta fusese testat doar o singură dată, pe un eșantion de 78 de persoane. Asta în timp ce, de exemplu, alte vaccinuri anunțate ulterior pe parcursul toamnei și iernii 2020 au fost testate pe eșantioane de mii de voluntari.
Vaccinul a fost produs de Institutul Gamaleya, iar echipa care a elaborat vaccinul a fost condusă de savantul Denis Logunov. Acesta a lucrat anterior la un vaccin contra Ebola și la altul contra MERS (Middle East Respiratory Syndrome).
Suspect a fost pentru mulți oameni de știință și faptul că anunțul în privința vaccinului a fost făcut de Vladimir Putin, președintele Federației Ruse.
Pe data de 11 august 2020, într-o întâlnire cu membrii guvernului, acesta menționa că „după cum știu, un vaccin contra Coronavirusului a fost înregistrat în această dimineață, pentru prima dată în lume. Eu știu că funcționează eficient, formează o imunitate stabilă și a trecut toate verificările necesare”. Totodată, pentru ca să arate cât de sigur este, Putin a menționat că una din fiicele sale a fost vaccinată împotriva coronavirusului deja.
De fapt la acea etapă vaccinul rusesc se afla, potrivit lui Scott Gottlieb, un fost comisar al Administrației Statelor Unite pentru Medicamente, abia la echivalentul primei și a doua faze de testare, fiind în rând cu celelalte companii și țări.
Astfel spus, rușii s-au grăbit să anunțe că au un vaccin bun, neavând dovezile clinice necesare pe care alte companii încă le așteptau. De precizat că Scott Gottlieb este membru al board-ului de conducere companiei Pfizer, care a anunțat și ea un vaccin anti COVID-19 mai târziu.
În luna septembrie, un grup de oameni de știință, într-o scrisoare deschisă adresată jurnalului medical din Marea Britanie The Lancet, punea la îndoială datele furnizate de ruși cu privire la vaccin. Astfel, aceștia menționau că nu au acces la datele complete pentru a contrapune propriile concluzii cu cele ale savanților ruși. Semnatarii erau 27 de oameni de știință din Europa, Statele Unite și Asia. În replică, institutul Gamaleya a spus că a pus toate datele la dispoziția tuturor celor interesați.
Odată cu demararea unei faze mai ample de testare, pe un eșantion de 20 de mii de persoane din Rusia, Belarus și Argentina lucrurile s-au mai lămurit în privința vaccinului rus Sputnik V. În luna februarie 2021 în aceeași revistă britanică, The Lancet (care a publicat în vară pentru prima dată concluzia că opozantul lui Putin, Alexei Navalnîi, a fost otrăvit cu Novicioc), a apărut și ceva de bine despre vaccinul rus.
Articolul, scris de savanții britanici Ian Jones de la Școala de Științe Biologice pe lângă Universitatea din Reading și Polly Ray de la Departamentul de Infecții Biologice a Școlii Londoneze de Igienă și Medicină Tropicală au „reabilitat” cumva imaginea Sputnik V, într-un studiu intitulat „Sputnik V COVID-19 vaccine candidate appears safe and effective” (Vaccinul Sputnik pare să fie sigur și eficient). Aceștia estimau eficacitatea vaccinului la 92%.
Tot ei menționau în concluzii că „dezvoltarea vaccinului a fost criticată pentru absența de transparență, scurtături și graba în care a fost aprobat. Dar, până la urmă, rezultatul este clar, iar principiul științific al vaccinării este demonstrat, ceea ce înseamnă că încă un vaccin poate să se alăture luptei împotriva incidenței COVID-19”.
Vaccinul e ok, nu și procedura de aprobare
„Sunt două aspecte aici. În primul rând este vorba de vaccin – calitatea și eficiența. În al doilea rând – procesul de aprobare a acestuia. Dacă e să ne uităm la acest vaccin și să judecăm fără emoții, doar pe baza datelor științifice, atunci acele date ne spun că vaccinul este eficient aproape 92%. Este o rată foarte înaltă. Dacă ne uităm la efectele adverse – este în limitele care sunt acceptate pentru așa tip de produse”, spune experta pe politici de sănătate, Ala Tocarciuc.
Diferența esențială, potrivit acesteia, a fost că în cazul la Pfizer/BioNTech, AstraZeneca sau Moderna anunțurile publice și aprobarea au venit după faza III, iar la ruși acest lucru a fost făcută după ce au venit concluziile fazelor I și II.
„Așa de fapt au făcut și chinezii, ca să înțelegeți, cu câteva vaccinuri de la ei. Nu au fost rușii singurii care au sărit peste niște etape. Este foarte greu de spus de ce au făcut asta. Poate că au avut studii anterioare la vectori sau au avut temei. Pot fi și ambiții geopolitice, dar înțelegem că aici sunt și riscuri. Când iei așa decizii te uiți la riscuri. Iei riscul de a avea un val mare de îmbolnăviri versus riscul de a folosi un vaccin care nu a trecut faza III, dar cei care îl elaborează știu că e bun. Dacă ultimul diminuează numărul de înbolnăviri, se poate lua decizia de a-l folosi. Riscul de la folosire trebuie să fie mai mic decât riscul de la nefolosire”, spune Ala Tocarciuc.
Aprobat la nivel național
Până pe data de 25 februarie, vaccinul rus era aprobat în 39 de țări cu o populație totală, potrivit site-ului oficial al vaccinului, de 1,1 miliarde de oameni. În lista țărilor se regăsesc Rusia, Belarus, Argentina, Bolivia, Serbia, Algeria, Venezuela, Paraguay, Turkmenistan, Iran, Tunisia, Armenia, Mexic, Nicaragua, Liban, Myanmar, Pakistan, Mongolia, Muntenegru, Kazahstan, Uzbekistan, San Marino, Ghana, Siria, Egipt, Honduras și Republica Moldova.
La ziua de azi, vaccinul este aprobat în două țări membre ale UE – Ungaria și Slovacia. Republica Cehă intenționează și ea să achiziționeze vaccinul.
Deocamdată în țările menționate mai sus, vaccinul este folosit „pentru utilizare de urgență”.
Totuși, OMS încă nu se grăbește să aprobe vaccinul.
Jurnaliștii de la Washington Post se întrebau pe 10 februarie „Am subestimat vaccinul rusesc?”. Articolul menționa că această istorie ciudată ar putea fi „o victorie rară de soft-power pentru Kremlin”.
„Totuși, am spune multe despre calitatea și integritatea procesului științific din Rusia, pe care mulți îl văd ca depășit de timp și subfinanțat și că se confruntă cu exoduri de creiere ale unor savanți care au părăsit sistemul pentru o viață mai bună în Europa și Statele Unite. Totuși, această realizare s-a făcut în ciuda celor menționate mai sus”, se spune în același articol de pe Washington Post.
Hibridul AstraZeneca și Sputnik
În luna decembrie 2020 a fost semnat un acord de colaborare între Gamaleya și AstraZeneca, pentru a vedea posibilitatea combinării celor două vaccinuri într-un vaccin hibrid, care ar avea șanse să depășească ca eficacitate mult-lăudatele Pfizer și Moderna.
„La baza vaccinului Sputnik este adenovirusul uman, iar la AstraZeneca este cel de cimpanzeu. La adenavirusul uman Sputnik folosește două fragmente – 5 și 26. Funcționează așa – dacă se presupune că un anumit număr de oameni ar avea imunitate la primul fragment – 5, la a doua doză se dă fragmentul 26”, explică Ala Tocarciuc.
Astfel spus, aceste tipuri de vaccinuri utilizează un alt virus, în cazul vaccinului ChAdOx1-S (Astra/Zeneca) un adenovirus, pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, generând un răspuns al sistemului imunitar. Această proteină va fi recunoscută de către sistemul imunitar ca fiind străină organismului și vor fi produși anticorpi și celule care sa o atace. Dacă mai târziu persoanele vaccinate se întâlnesc cu virusul SARS-CoV-2 organismul lor îl va recunoaște și va fi pregătit să se apere.
„Dacă luăm o doză pe vectorul 26 cu vectorul vaccinului rusesc, Sputnik V, și a doua doză cu vectorul de cimpanzeu al vaccinului AstraZeneca, atunci eficiența poate fi și mai mare decât la ambele separat”, a explicat aceasta.
Iar pentru că costurile de producție, de stocare și de transportare sunt semnificativ mai mici atât la AstraZeneca, cât și la Sputnik, am putea avea un vaccin mai ieftin și, dacă concluzia savanților este hotărâtă, chiar mai bun.
