Rămășițele vechi de 10.000 de ani ale unui câine din Alaska dezvăluie o poveste deosebit de frumoasă

Oamenii de știință au secvențiat ADN-ul descoperit în os și au identificat animalul. Asta face fragmentul cea mai veche rămășiță de câine confirmată în Americi, au spus cercetătorii.

„Au existat multiple valuri de migrații ale câinilor în Americi, însă o întrebare a fost mereu când anume au ajuns primii câini? Au urmat un coridor fără gheață între calotele glaciare masive care acopereau continentul nord-american sau a avut loc prima lor migrație de-a lungul coastei?”, a spus Charlotte Lindqvist, biolog la Universitatea din Buffalo, New York.

Câinii sunt un indicator al ocupației umane

„Acum avem dovezi genetice de la un câine antic descoperite de-a lungul coastei din Alaska. Câinii sunt un indicator al ocupației umane, așa că datele noastre nu oferă doar o cronologie, ci și o locație pentru sosirea câinilor și oamenilor în Americi. Studiul nostru susține teoria că această migrație a avut loc în timp ce calotele glaciare de coastă se retrăgeau în timpul ultimei ere glaciare”, a adăugat Lindqvist.

Fragmentul numit PP-00128, o bucată din femur cu o lungime de aproximativ 1 centimetru, a aparținut unei descendențe canine care s-a despărțit de câinii siberieni în urmă cu 16.700 de ani (Canis lupus familiaris).

Această descendență aproape dispărută, cunoscută drept „câinii precontact” pentru că precedă contactul european în Americi, a continuat să populeze America de Nord alături de oamenii indigeni. Ramura acestui arbore genealogic al familiei „câinilor precontact” care a produs proprietarul fragmentului de os PP-00128 s-a separat în urmă cu 14.500 de ani.

Acești câini se hrăneau cu pești, foci și balene

ADN-ul a mai dezvăluit că acel câine se hrănea cel mai probabil cu fructe de mare, la fel ca rămășițele câinilor descoperite în Nunalleq, un sit arheologic precontact din Alaska de Sud-Vest. În ambele cazuri, este ușor de imaginat faptul că acești câini se hrăneau cu pești, foci și balene vânate și prinse de tovarășii lor umani.

Astfel, dovezile sugerează că regiunea ar putea fi semnificativă pentru istoria migrației umane în Americi.

„Eram foarte interesați de modul în care schimbările climatice ale erei glaciare au afectat supraviețuirea animalelor și mișcările din această regiune. Alaska de Sud-Est ar fi reprezentat un popas fără gheață, iar acum, mulțumită câinelui nostru, noi credem că migrația umană timpurie în regiune ar fi fost mai importantă decât s-a considerat inițial”, a precizat Lindqvist.

Doar o singură piesă dintr-un puzzle întreg

Totuși, cercetările reprezintă doar o piesă dintr-un puzzle întreg. Oamenii au ajuns în Americi de mai multe ori de-a lungul mileniilor, aducând câini diferiți cu ei. Însă, ar putea fi o piesă foarte importantă pentru puzzle, potrivit Science Alert.

„Câinele nostru din Alaska de Sud-Est susține ipoteza că prima migrație de câini și oameni a avut loc printr-un traseu de-a lungul coastei Pacificului de Nord-Vest în loc de coridorul continental central, care ar fi devenit viabil în urmă cu 13.000 de ani”, a explicat Flavio Augusto da Silva, biolog la Universitatea din Buffalo.