„Curtea Constituțională i-a sugerat răspicat Maiei Sandu că ea în calitate de președinte este obligată să se conducă de Constituție. Cu toate acestea, Președintele se pare că nu înțelege că nu poți construi stat de drept mâine, prin abuzuri contra statului de drept astăzi.
1. Se subînțelege faptul că Maia Sandu nu acceptă să-și recunoască greșelile. După sondajul IPP, care prognozează rezultate bune pentru PAS la anticipate, Președintele este determinat să pășească peste orice obstacol, inclusiv interpretările Curții Constituționale.
2. Președintele omite faptul că Înalta Curte este autoritatea supremă în protejarea legii supreme. Aceasta setează sau clarifică regulile de joc, reieșind din nevoia de a stabiliza situația din țară, nu invers. Dacă era altă componență a judecătorilor Sandu ar fi acuzat instituția că deservește interese înguste. Dar cum Curtea este independentă, Președintele folosește că scuză situația politică anormală.
3. Justificarea deciziilor politice prin expresia că „așa vrea poporul” nu este nimic altceva decat populism. Mereu există majorități de opinie pentru pedeapsa capitală, împotriva drepturilor anumitor categorii sociale etc. De aceea, un lider politic adoptă decizii care sunt cântărite în funcție de criteriul legalității/constituționalității nu a numărului de like-uri pe Facebook.
4. Este îngrijorător faptul că Președintele nu realizează că prin ignorarea Curții Constituționale ea transmite un mesaj greșit populației, cel al nihilismului normativ. Preluând argumentul Președintelui, orice cetățean poate spune că „nu mă interesează ce spune legea, toți în țară sunt hoți și de aceea voi face ce vreau”. Președintele este obligat să fie un model de comportament și este cert că Maia Sandu are toate ingredientele necesare pentru a deveni un astfel de model.
Ca Președintele să-și schimbe comportamentul este nevoie de o presiune pozitivă din partea societății civile, mass-media și cea a partenerilor externi, în special UE. Stoparea creării precedentelor negative este imperativă, iar energia trebuie canalizată pe soluții constituționale pentru binele public”, a comentat expertul politic, Dionis Cenușa.
Întrebat despre prognoze, analistul a declarat, pentru UNIMEDIA, că „totul este imprevizibil” și multe depind de atitudinea pe care o vor lua partenerii externi ai Republicii Moldova.
Pe 23 februarie 2021, CC a declarat neconstituțional decretul Maiei Sandu privind desemnarea, repetată, a Nataliei Gavrilița la funcția de premier.
Guvernul Gavrilița 1 a acumulat zero voturi în ședița din 11 februarie 2021. În timp ce premierul desemnat își prezenta programul la tribuna centrală, liderul PSRM , Igor Dodon anunța o nouă candidatură la funcția de premier. Pentru Mariana Durleșteanu au semnat 54 de deputați din PSRM, Pentru Moldova și independenți, care au și anunțat în plen că au creat o majoritate parlamentară în acest sens.
În același timp, Platforma DA a anunțat că îl vrea pe Andrei Năstase desemnat la funcția de premier, pentru a „nu permite învestirea unui Guvern de stânga”.
Președinta Maia Sandu a convocat consultări cu fracțiunile parlamentare, petru care a fost criticată că ar fi fost „formale și superficiale”, iar la final a anunțat că o desemnează din nou pe Natalia Gavrilița, întrucât „are dubii privind unele semnături ale unor deputați ce au fost depuse pentru o altă candidatură”. Asta chiar dacă o decizie a Curții Constituționale stabilește că președintele țării este obligat să înainteze la funcția de premier candidatul pentru care au semnat cel puțin 51 de deputați.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!