„A venit și dezlegarea mult așteptată. Curtea Constituțională ne spune clar că decretul președintelui privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-minustru este neconstituțional.
Cu toate acestea, legea ne mai oferă o șansă: Curtea ne spune că fracțiunile parlamentare și președintele trebuie să recurgă la noi consultări. Dialogul trebuie să fie autentic, sincer și responsabil, iar consultarea fracțiunilor presupune identificarea sprijinului pentru învestirea unui nou guvern. Acesta trebuie să fie scopul dialogului: identificarea unei soluții de ieșire din criză, nu generarea unui blocaj.
Ce înțelegem este că încă nu au fost epuizate toate șansele pentru învestirea unui guvern care să scoată țara din criză și că această decizie a CC ne spune clar că trebuie să găsim soluția pentru criza politică prin respectarea procedurilor constituționale. Putem opri procesul pornit deja de instalare a unui guvern susținut de Șor numai dacă reușim, prin consens și dialog serios, să învestim un guvern de echilibru, care ar asigura menținerea direcției pro-europene.
Rămâne clar pentru noi oricum: PDM nu va vota niciun guvern susținut de Șor și transfugi”, a spus Pavel Filip.
CC a declarat neconstituțional decretul Maiei Sandu privind desemnarea Nataliei Gavrilița la funcția de premier.
La data de 16 februarie Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a decretului privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru.
Guvernul Gavrilița a acumulat zero voturi în ședița din 11 februarie 2021. În timp ce premierul desemnat își prezenta programul la tribuna centrală, liderul PSRM , Igor Dodon anunța o nouă candidatură la funcția de premier. Pentru Mariana Durleșteanu au semnat 54 de deputați din PSRM, Pentru Moldova și independenți, care au și anunțat în plen că au creat o majoritate parlamentară în acest sens.
În același timp, Platforma DA a anunțat că îl vrea pe Andrei Năstase desemnat la funcția de premier, pentru a „nu permite învestirea unui Guvern de stânga”.
Președinta Maia Sandu a convocat consultări cu fracțiunile parlamentare, petru care a fost criticată că ar fi fost „formale și superficiale”, iar la final a anunțat că o desemnează din nou pe Natalia Gavrilița, întrucât „are dubii privind unele semnături ale unor deputați ce au fost depuse pentru o altă candidatură”. Asta chiar dacă o decizie a Curții Constituționale stabilește că președintele țării este obligat să înainteze la funcția de premier candidatul pentru care au semnat cel puțin 51 de deputați.
Maia Sandu și partidul pe care l-a condus pledează pentru alegeri anticipate, în orice condiții, pentru a „curăța actualul Parlament de corupți”. Și PSRM a anunțat că își dorește alegeri anticipate, însă „e nevoie ca până la scrutin țara să aibă un Guvern cu puteri depline, care să gestioneze criza pandemică și cea economică, să negocieze cu instituțiile financiare internaționale și să asigure venirea loturilor de vaccin anti-Covid. Celelalte fracțiuni parlamentare, la fel, au pledat public pentru anticipate, deși sondajele nu le oferă șanse de a mai accede în Parlament.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!