Pensie de la două state și programare online la consulate. Ce planuri are Elena Druță, Consiliera Maiei Sandu pentru relații cu diaspora

Imediat după absolvirea bacalaureatului în Republica Moldova Elena Druță s-a mutat la Parma, în Italia, unde o aștepta deja familia ei. A locuit acolo 10 ani, timp în care a studiat științele politice și europene. A revenit în Moldova în 2013 și de atunci a lucrat atât în sistemul public, la Cancelaria de Stat, cât și în societatea civilă, la Centrul de Politici și Reforme. În decembrie 2020 Elena Druță a devenit consiliera pentru relații cu diaspora a Președintei Republicii Moldova. Anterior, funcția a fost ocupată în cabinetul lui Igor Dodon de Cristina Buga.

Conform datelor neoficiale, peste 1 milion de moldoveni locuiesc peste hotarele țării. Mulți dintre ei sunt interesați de dezvoltarea Moldovei, lucru demonstrat de fiecare dată la alegeri. Dar există și probleme cu care se confruntă în țările „adoptive.” Am decis să vorbim cu Elena pentru a înțelege mai bine ce face un consilier pentru relații cu diaspora, dar și pentru a vedea care sunt problemele pe care și le propune să le rezolve din această poziție în următorii patru ani.

Așadar, Elena, pentru cei care nu știu: cu ce se ocupă un consilier pentru relații cu diaspora mai exact?

— Multe din aspectele lucrului de consilier le-am descoperit odată ce am intrat în funcție. Există o fișă de post, dar, desigur, numărul de activități sau genul de activități este mare și nu sunt incluse, neapărat, în fișa de post. Un consilier pentru relații cu diaspora se ocupă de probleme ce țin de cetățenii noștri de peste hotare. Se depune efort la nivel de instituții să se găsească soluții pentru o parte din problemele cunoscute, dar și cele noi care apar zi de zi. Profesia ține de comunicare, de organizarea de evenimente și de interacțiune cu cetățenii noștri care fac parte din diasporă.

— Care sunt trei cele mai importante probleme ale diasporei pe care ți le-ai propus să le rezolvi în această funcție?

Cele pe care ne-am concentrat noi atenția țin, în primul rând, de facilitarea dreptului la vot. Cred că toată lumea a văzut modul în care cetățenii noștri de peste hotare au putut sau nu să-și exercite acest drept peste hotare, la tot felul de alegeri. A doua este îmbunătățirea calității serviciilor consulare și a treia – începerea sau avansarea comunicării ce ține de negocieri în vederea recunoașterii permiselor de conducere, dar și a protecției sociale. Soluțiile există, doar că este nevoie de timp pentru a fi introduse.

— Când crezi că vor fi vizibile primele rezultate? Când să le așteptăm?

În privința negocierii acordurilor, evident că sunt procese care durează. Pot să dureze și ani de zile. Dar acest lucru diferă de la stat la stat. Cu unele state suntem pe final de negocieri, iar cu altele abia începem.
În privința dreptului la vot urmează să fie oficializată crearea unui grup de lucru interinstituțional. Ne dorim să discutăm despre următorii pași, dar și despre problemele existente în exercitarea dreptului la vot. 

Un alt aspect, la care sper să înregistrăm rezultate rapide, este îmbunătățirea calității serviciilor consulare. Acesta este un subiect ce ține de Ministerul de Externe, dar la care pot contribui și alte instituții. Am avut multiple discuții cu reprezentanții diferitor instituții pe acest subiect. Se lucrează deja la o platformă de programări online. În acest fel, în decurs de câteva luni, cetățenii ar trebui să aibă cu toții acces la același tip de serviciu, un serviciu uniform. 

Ne dorim, de asemenea, ca întreaga rețea de servicii consulare și diplomatice să încheie contracte cu tot felul de companii de servicii de curierat. Astfel, cetățenii să nu mai fie nevoiți să meargă de două ori la consulat, prima dată pentru a solicita și a doua – pentru a lua documentul solicitat.
Un alt aspect este diversificarea metodelor de plată. De regulă, mulți cetățeni nu locuiesc în orașul în care există un serviciu consular, și atunci e mare efortul ca să se deplaseze. Uneori merg cu familiile, cu copii, cu mașina, stau în rând, solicită actul, iar apoi sunt nevoiți să caute un oficiu bancar sau un oficiu poștal unde trebuie să achite serviciile prestate, după care sunt nevoiți să se întoarcă la serviciul consular și să demonstreze efectuarea plății.

— Deci când anume ar putea cetățenii noștri să beneficieze de servicii consulare îmbunătățite?

În ceea ce privește programările online pentru serviciile consulare, Ministerul de Externe lucrează deja cu Agenția pentru Guvernare Electronică. Procesul a început în luna februarie, și este stabilit să avem un produs funcțional în patru luni.

— Există o serie de probleme ale diasporei, multe legate de validarea actelor, cum ar fi permisele de conducere, care cel mai probabil nu vor fi rezolvate în curând, iar asta creează frustrări în diasporă. Cum aveți de gând să rezolvați aceste frustrări?

Înainte de vizita oficială pe care doamna președinte a efectuat-o în Franța, noi am făcut un formular de înregistrare cu intenția de a face o discuție pe Zoom cu cetățenii moldoveni din Franța. Numărul de înregistrări a fost peste așteptările noastre, peste o mie de cetățeni și-au dorit să participe la o discuție închisă prin Zoom. Platforma nu a suportat numărul mare de oameni, așa că s-a trecut la decizia de a face un live. Întrebările la care doamna președinte a răspuns în acel live au fost puse direct de către cetățenii noștri din diasporă. Și una dintre cele mai frecvente a fost despre recunoașterea permiselor de conducere de către statul francez. Acest subiect a fost abordat la nivel de președinți. Subiectele date sunt discutate cu orice ocazie. La nivel de comunicare este important să fie clar că unele procese pot dura mai mult, iar altele mai puțin. Comunicarea este cheia rezolvării frustrărilor. Mai mult, intenționăm să mai organizăm astfel de discuții cu cetățenii.

— Ce părere aveți despre performanțele Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD)? Multe voci din diasporă spun că această instituție nu mai este eficientă…

Părerea mea este că BRD necesită mai multă autonomie și mai multă finanțare. Îmi doresc un BRD puternic, îmi doresc o instituție care să fie considerată de către cetățenii noștri drept una la care să poată apela constant, cu diferite probleme cu care se confruntă.

Acum câteva zile, Guvernul a lansat pentru al doilea an Programul Diaspora Acasă Reușește „DAR 1+3”, un proiect prin care diaspora poate să se implice în proiecte de dezvoltare locală împreună cu primăriile și poate obține finanțare din bugetul public și de la o organizație parteneră de dezvoltare.

— Mai multe țări cu un număr mare de cetățeni plecați au creat programe care-i ajută și încurajează pe oameni să revină acasă, inclusiv cu susținere financiară. Deși există câteva inițiative în acest sens, ele nu au dat rezultate foarte vizibile. Aveți planificat ceva în acest sens?

Există deja un program de acest gen, implementat de ODIMM, Programul de Atragere a Remitențelor în Economie 1+1.Știu că sunt depuse mult mai multe dosare decât finanțările care sunt propuse. Solicitările depășesc oferta. Cel mai probabil, acest program va fi fortificat. 

Un alt lucru care este în vizorul instituțiilor este să considere diaspora plecată acum mulți ani, în ceea ce ține acordurile în materie de protecție socială. 

La moment Republica Moldova are deschise negocieri în acest domeniu cu câteva state: Letonia, Grecia, Spania, Federația Rusă și Italia. Evident că pandemia a afectat și aceste procese de negocieri – unele runde au fost nevoite să fie amânate. Cu toate acestea, cu Italia, de exemplu, negocierile sunt aproape finalizate.

De ce sunt importante aceste acorduri? Deoarece au impact direct asupra dreptului de a beneficia de pensii. Odată semnate și, atenție, ratificate în Parlament, aceste acorduri stabilesc un cadru juridic între cele două state și niște mecanisme de comunicare și schimb de date între instituții. În practică, cetățenii noștri, indiferent de țara în care se vor afla, odată ajunși la vârsta de pensionare, vor putea depune cerere de percepere a pensiei

În majoritatea acordurilor din domeniul protecției sociale mai este și un alt principiu – cel al cumulării anilor de muncă legală. Acesta este un principiu deja aplicat conform Acordului pe care îl avem cu Germania.

Atunci când un astfel de acord în materie de protecție socială nu există, anii munciți peste hotare, chiar și legal, nu se iau în considerare când vine vorba de acordarea pensiilor. 

Încă un aspect ce ține de pensionare este că suma de ani munciți legal în Moldova pentru a primi o pensie este de 15. Dacă un cetățean are cinci ani munciți legal în Moldova, și, să zicem, zece munciți legal într-un stat cu care o să avem un acord de acest gen, anii se sumează și cetățeanul primește pensie de la două state. 

În cazul Italiei, dacă un cetățean moldovean se află acolo, vârsta de pensionare e mai înaltă, dar va avea deja dreptul de pensie conform legislației moldovenești, se va putea adresa la organele competente italiene și va putea depune cerere pentru pensia moldovenească, fără a fi nevoit să vină în Moldova special pentru asta și fără a merge la CNAS.

— Să revenim la vot. Se discută demult despre votul electronic sau prin corespondență, dar nu s-au făcut pași concreți în această direcție deocamdată. Ce planuri aveți? 

— Votul electronic este un proces care ar dura foarte mult timp pentru a deveni funcțional, dar el trebuie să fie discutat în vederea introducerii lui și analizat din toate punctele de vedere. De asta ne dorim ca în cadrul grupului de lucru să fie reprezentate toate instituțiile implicate în procesul de vot. Mă refer aici la Ministerul de Externe și Integrării Europene, la Comisia Electorală Centrală și altele. Votul prin corespondență este unul care implică mai puține riscuri în implementare. În grupul de discuții despre votul din diasporă vor fi nu numai persoane care reprezintă instituții, așa încât să se țină cont de toate aspectele – riscuri și beneficii. Un lucru este cert, instituțiile trebuie să garanteze și să faciliteze dreptul constituțional al cetățenilor noștri de a alege.

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.