Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul Maiei Sandu de a o desemna repetat pe Natalia Gavriliță, în calitate de prim-ministru. Magistrații au relevat în decizia lor că președinta a încălcat constituția atunci când a ingorat candidatura Marianei Durleșteanu, înaintată de 54 de deputați din partea PSRM și Platformei „Pentru Moldova” – Partidul Șor și deputații neafiliați. Astfel, potrivit deciziei, Maia Sandu este obligată să organizeze noi consultări, iar în cadrul acestora să ia în considerare cele 54 de semnături în favoarea unui candidat. Nu este clar însă, la această etapă dacă șefa statului va proceda astfel.
Curtea Constituțională a examinat o hotărâre depusă de către trei deputați PSRM – Vasile Bolea, Alexandru Suhodolski și Grigore Novac. Aceștia au solicitat suspendarea și ulterior declararea neconstituțională a decretului din 11 februarie, prin care Maia Sandu a nominalizat-o repetat pe Natalia Gavriliță, ignorând 54 de semnături ale unor deputați în susținerea unei alte candidate, Mariana Durleșteanu.
Totodată, deputații socialiști au cerut să aprecieze CC dacă Președintele Maia Sandu a încălcat Constituția când a nominalizat-o pe Natalia Gavriliță a doua oară, sau dacă a încălcat obligația neutralității și imparțialității politice în procesul desemnării.
Cele două căi proaste
Într-un interviu pentru Europa Liberă, politologul român Radu Carp spunea despre situația Republicii Moldova că actuala decizie nu rezolvă mult criza politică din R. Moldova, dar o acutizează. Ba mai mult, potrivit acestuia, Curtea a avut de ales între două soluții proaste.
Asta pentru că pe de o parte, Curtea Constituțională a avut de ales între a continua propria jurisprudență, pornită din 2015, continuând astfel principiul că dacă s-a constituit o majoritate formală, președintele e obligat să-l desemneze pe cel care e desemnat de acea majoritate din parlament, sau să spună că nu a fost constituită majoritatea conform cerințelor.
„Eu, personal, cred că acea interpretare a Curții Constituționale, cum că, dacă se constituie o majoritate formală, președintele e obligat să desemneze e o interpretare nu neapărat în litera și spiritul Constituției, ci practic s-a adăugat un nou articol la Constituție, dar asta e și asta a fost interpretarea care s-a dat. Și acum a merge și mai departe și a spune cum trebuie să se constituie acea majoritate, cred că ar fi din nou un abuz. Deci, repet, din punct de vedere strict juridic, strict tehnic, dacă ar fi o soluție strict juridică, fără niciun fel de amestec politic”, a spus Carp.
