Linkuri accesibilitate

Raluca Răducanu: Datele unui sondaj nu sunt valori absolute, ele sunt un instantaneu


Raluca Răducanu, expertă în sociologie, politică externă și chestiuni de Securitate
Raluca Răducanu, expertă în sociologie, politică externă și chestiuni de Securitate

La Chișinău, au fost date publicității două sondaje de opinie –Barometrul Opiniei Publice comandat de IPP și cel al Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova.

Ambele sondaje o creditează pe președinta Maia Sandu cu cea mai mare rată de încredere. Sondajul Asociației Sociologilor și Demografilor a fost realizat în perioada 12-20 februarie , adică săptămâna trecută și are o marjă de eroare de 3%. Sondajul IPP este realizat pe o perioadă de aproape două luni , în perioada 28 ianuarie - 14 februarie, și pe un eșantion de 1108 respondenți, și el are tot o marjă de eroare de 3%. Încercăm să aflăm ce credibilitatea sondajelor de opinie din Moldova cu Raluca Răducanu, expertă în sociologie, politică externă și chestiuni de Securitate de la București.

Raluca Răducanu: „Sociologia este o știință care are în spatele ei metodologia. Și atunci când această metodologie este folosită, există sondaje de opinie, iar atunci când nu este folosită, sunt jucării politice, dar sondajele de opinie sunt un instrument care ajută de fiecare dată guvernanții să vadă starea societății și să ia măsurile necesare.”

Europa Liberă: Și cum le deosebești pe cele care sunt sondaje? Merită să fie consultate, merită să fie cumva luate ca atare și celelalte? Cum le deosebești de celelalte?

Raluca Răducanu: „Ne uităm întâi la metodologie, ne uităm la institutul care a realizat sondajul, ne uităm la cât de transparent este acel institut cu datele privind sondajul. De exemplu: dacă oferă sau nu și baza de date; dacă spune tot ce este necesar de știut despre metodologie; dacă spune cine a comandat sondajul, pentru că sunt foarte puține institute care fac sondaje fără să fie plătite de cineva să le facă. Deci, există o condiție – să spui cine e finanțatorul acelui sondaj, apoi mai departe ne uităm la datele pe sondaj, la performanța acelui institut de sondare a opiniei publice în raport cu rezultatele din teren...”

Europa Liberă: Întrebările cum au fost formulate contează?

Raluca Răducanu: „Sigur că da. O întrebare poate să inducă un răspuns, întrebările trebuie să fie formulate astfel încât să nu ofere celui intervievat și răspunsul. Și mai este ceva. Eu, cel puțin, mă uit de fiecare dată la categoriile de întrebări și la rata de non-răspunsuri. O să vedeți că acolo unde sunt abordate teme sociale, rata de non-răspunsuri, cel puțin, în sondajele din Republica Moldova este undeva la șase, poate opt la sută sau mai puțin, iar la categoriile care se referă la situația politică rata de non-răspunsuri urcă deja la 20-30 la sută.”

Europa Liberă: Ce înseamnă asta? Ce trebuie să înțeleagă un cetățean când vede, de exemplu, un clasament de încredere în partide, de încredere în politicieni, dar care se bazează pe calcularea decișilor, iar indecișii, rata indecișilor e așa, cum spuneți Dvs,. foarte mare?

Raluca Răducanu: „Înseamnă că acele rezultate sau acele cifre nu trebuie luate în seamă ca cifre absolute. De ce? Pentru că, dacă un partid politic are 30 la sută în preferințele intervievaților, dar alți 30 la sută sunt indeciși, atunci când acei indeciși merg la vot, clar că ordinea indicată de acel sondaj se poate schimba. În secunda în care un operator de interviu pleacă pe teren, i se spune de către cel care coordonează cercetarea ca non-răspunsurile să fie cât mai puține, pentru că orice cercetător este interesat de preferințe, nu neapărat de non-răspunsuri, tocmai pentru că acestea dau peste cap studiul, de aceea operatorul de interviu trebuie să insiste o dată, de două ori, de trei ori să primească un răspuns și, practic, să ignore acea opțiune de non-răspuns. Și unul dintre lucrurile care încă se mai întâmplă, am văzut că non-răspunsurile sunt calculate împreună cu indecișii, cu „nu știu”, acel „NS”, nu ai de unde să știi, dacă sunt calculate așa, care sunt non-răspunsuri și care sunt indeciși.”

Europa Liberă: Deci, e o gafă să-i pui împreună?

Raluca Răducanu: „Nu e neapărat o gafă, dar, dacă vrei să știi câți sunt indeciși și câți refuză să răspundă, e mult mai util pentru valoarea cercetării ca acestea două să fie separate.”

Europa Liberă: Acum, rata asta mare de indeciși, în cazul Republicii Moldova, e ceva firesc sau se întâmp și în alte părți?

Nu mă uit la ele ca la cifre absolute, ci prefer să mă uit la ele mai degrabă ca la tendințe

Raluca Răducanu: „Se întâmplă peste tot, dar un sociolog trebuie să știe să obțină răspunsuri de la oameni și să nu ascundă în spatele indecișilor sau a non-răspunsurilor alte preferințe politice. Se mai întâmplă și lucrul acesta, de asta eu sunt foarte atentă atunci când văd o rată foarte mare de non-răspunsuri la acele cifre, și nu mă uit la ele ca la cifre absolute, ci prefer să mă uit la ele mai degrabă ca la tendințe. Și oricum, un sondaj de opinie nu-ți spune nimic altceva decât ce se întâmplă în societate în momentul în care au fost adresate întrebările. E o fotografie de moment, nu îți spune ce se va întâmpla peste trei săptămâni sau peste o lună; opinia e foarte ușor de influențat de o mulțime de evenimente, inclusiv de, nu știu, secetă, ploaie, inundații etc.”

Europa Liberă: Niște lucruri pe care nu le poți controla, există însă și lucruri care se pot controla și de aici adesea se naște dezinformarea. De aceea vă întreb, ziceați mai devreme că e foarte important să ne uităm cine a comandat sondajul: dacă comanditarul este un partid politic, întotdeauna acest sondaj trebuie privit cu precauție?

Raluca Răducanu: „Nu neapărat cu precauție, dar oferă contextul necesar interpretării lui...”

Europa Liberă: Pentru că, în caz contrar, partidul și-ar ține datele pentru el, nu le-ar face publice, poate?

Raluca Răducanu: „Există sondaje care sunt pentru public și există sondaje care sunt făcute strict pentru partide sau există sondaje care sunt publicate, dar nu integral și nu este finanțatorul sau cine plătește pentru realizarea acelui sondaj, poate să spună mai multe despre contextul în care a fost realizat sondajul și despre eventuale intenții, dar ca regulă de bună practică, atunci când un institut de sondare a opiniei publice publică un sondaj spune și de către cine a fost comandat și, evident, de cine a fost plătit.”

Europa Liberă: Iar dacă nu spune, ar fi datoria presei să întrebe și să afle dacă nu obține un răspuns, nu?

Raluca Răducanu: „Da!”

Europa Liberă: M-aș mai opri un pic la felul cum se raportează mass-media la sondaje, dacă pornește de la premisa că nu vrea să dezinformeze. Cum ar trebui să ia decizia relatează despre un sondaj sau nu relatează?

Raluca Răducanu: „Am spus la început că există sondaje care sunt făcute după metodologia sociologică și există jucării politice. Acolo unde există metodologie și unde există transparență, da, sigur, dar acolo unde avem, de exemplu (și au fost astfel de cazuri în Republica Moldova), sondaje catalogate ca reprezentative pentru populație, dar au fost realizate pe un grup de 21 de experți, acelea sunt o glumă, acelea nu sunt sondaje de opinie, sunt, cel mult, interviuri cu experți. Deci, jurnaliștii au cumva datoria de a se uita la ceea ce prezintă institutul ca metodologie despre sondaj, la informații despre cei care au comandat sondajul și calitatea muncii unui institut se vede în diferența dintre rezultatele cercetărilor pe care le face acel institut și rezultatele din ziua votului. Cu cât diferența este mai mică, cu atât munca acelui centru de cercetare sau a acelui institut este mai bine făcută. E un criteriu important și acesta.”

Europa Liberă: O listă în concluzie v-aș cere, o listă de erori pe care le-ați observat că se comit în Republica Moldova atunci când se prezintă un sondaj, atunci când sunt sau nu folosite datele acestui sondaj pentru discursul politic etc.

Raluca Răducanu: „Eu cred că cel mai des întâlnită este lipsa de contextualizare a datelor din sondaje, în sensul că se preferă să se prezinte scorurile anumitor partide sau politicieni, fără să fie puse în contextul mai larg al situației sociale sau al mulțumirii față de instituțiile publice și m-aș referi și la faptul că datele dintr-un sondaj sunt prezentate ca fiind valori absolute, dar ele nu sunt valori absolute, ele sunt o fotografie de moment. Atât. Nu spun ce se va întâmpla peste 5, peste 10 săptămâni, peste 3 luni; pot să nu spună nici ce se va întâmpla peste două zile. Mă refer la cele politice, dacă apar evenimente neprevăzute, desigur. Și m-aș mai uita la încă ceva foarte important - la institutele de sondare nu poți să faci sondaje de opinie, fără să ai o rețea de operatori de interviu. E unul dintre criteriile esențiale. Așa că eu acord mult mai multă atenție sondajelor realizate de institute despre care știu că au în spate o rețea de operatori de interviu la nivel național.”

Europa Liberă: Ați avut adesea senzația că e un sondaj-jucărie politică atunci când ați luat în mână un sondaj care s-a dat publicității pe aici? La ce metodă cel mai des se apelează - la întrebări cu răspuns indus, la alte metode?

Raluca Răducanu: „Spusesem la început că, atunci când este prezentat un sondaj publicului, trebuie să fie și foarte multă transparență în jurul lui. Dacă văd doar o serie de cifre, fără să mi se spună care este metodologia utilizată, fără să știu dacă există o rețea de operatori de interviu, fără să știu cu cine au lucrat anumite entități, cine a proiectat cercetarea și cine a comandat sondajul, da, mă uit mai degrabă cu scepticism, dar până și aceste jucării politice spun ceva despre intențiile din spatele lor, deci și ele sunt un instrument util în analiză.”

XS
SM
MD
LG