Perioada comunismului, când procesul electoral era o simplă formalitate – cu o prezență de 99,9% la vot și un singur candidat, a rămas ca o amară amintire în istoria noastră. Dar la 30 de ani de la căderea comunismului, în Republica Moldova procesul electoral, un exercițiu democratic când cetățenilor li se dă dreptul de a-și alege candidatul preferat, se caracterizează printr-o participare redusă a alegătorilor, în special a celor tineri. Totuși, la alegerile prezidențiale din 2020 rata participării tinerilor a fost mai mare: în cel de-al doilea tur procentul alegătorilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani a constituit 52,2% din cei incluși în listele electorale și 9,3% din totalul celor care au ieșit la vot în turul II.
Citește și: Generația Z în Moldova. Cine sunt și cum pot schimba viitorul țării
Dar ce i-ar face pe tineri să meargă mai activ la vot, care sunt factorii care-i împiedică să se implice în procesul electoral și de ce au nevoie tinerii de la noi pentru a deveni cetățeni activi? Subiectele au fost discutate în cadrul noii dezbateri cu genericul „La vot ca la discotecă?” din proiectul multimedia „Antinostalgia, privind spre viitor”, realizat de Radio Europa Liberă printr-un grant acordat de ambasada SUA de la Chișinău.
Spațiul electoral sovietic – realități diferite
Vorbind despre procesul electoral în perioada comunistă, mimat printr-o prezență excesivă la vot, Valeriu Sela, corespondentul Europei Libere la Washington, spune că de fapt „era o exacerbare a rezultatelor pozitive ale regimului pentru a compensa faptul că realitatea propriu-zisă nu justifica încrederea oamenilor. Dar cred că era ceva mai mult, cred că era și un factor psihologic aici, oamenii știau ce se întâmplă, toată lumea știa care e adevărul, dar din punct de vedere al regimului nu era doar important să creezi iluzia mărețului conducător, era important ca oameni să fie ținuți în această capcană mentală.”
Cât privește reprezentarea în procesul electoral din acea vreme, ea nu exista. „Pe vremea comunismului nu putem vorbi de reprezentare, pentru că nu exista dreptul de a-ți exprima opinia liber fără să-ți fie teamă că vei suporta niște consecințe”, povestește Diana Filimon, președinta Forum Apulum din România, organizație ce activează în domeniul educației și activării civice. Potrivit ei, Partidul Comunist voia ca cetățenii să trăiască într-o realitate diferită și poate de aceea acum, după treizeci de ani, oamenii resimt efectele tranziției de la comunism la capitalism. „Pentru că șocul de a vedea că lumea e complet diferită a fost foarte mare”. Totodată, Diana Filimon zice că în zona blocului comunist era un singur mod de a urca pe scara ierarhică – „călcând pe ceilalți din jurul tău” și „turnându-ți” vecinii, prietenii”. „Nu exista un sistem de a avansa pe meritul personal, pe competențe”, spune ea.
Ce-i face pe tineri să stea acasă?
Analistul politic Igor Boțan a atenționat asupra a trei factori principali, care își lasă amprenta asupra comportamentului social și participării la alegeri. „Mulți dintre tineri încă nu și-au format viziunile asupra administrării treburilor publice, sunt concentrați mai mult pe propria persoană, dezvoltarea propriei persoane. Și trebuie să recunoaștem că avem încă un factor foarte specific: tinerii, foarte mulți dintre ei sunt peste hotare, deci, nu sunt fizic în țară”.
Kristina Cernei, profesoară din Chișinău, spune că acești trei factori sunt plauzibili, dar mai există un lucru care nu este făcut: la școală nu sunt oferite cunoștințe în ceea ce ține de viața politică. „Elevii se instruiesc mai mult din rețelele de socializare sau din ceea ce se discută acasă, în familie”. Opinia a fost susținută și de un grup de elevi ai liceului „Onisifor Ghibu” din capitală, prezenți în studioul Radio Europa Liberă. „Contează atitudinea școlii față de tineri. Aceasta nu este una ca față de viitorii participanți la viața politică. Este o atitudine superficială față de elevi”, a menționat tânărul Ciprian. În plus, elevii au spus că mulți dintre colegii și prietenii lor fie nu conștientizează importanța votului, fie lasă deciziile pe seama celor mai în vârstă. „Mulți tinerii lasă alegerea pe seama oamenilor mai în vârstă, pe cei cu vârsta 50 plus”, a explicat o elevă. „Mulți spun că nu au pe cine alege și votul pentru ei nu are o semnificație mare”, a spus o altă tânără.
Un moment important în combaterea manipulării și dezinformării, atât în opinia profesoarei Kristina Cernei, cât și a elevilor săi, a fost cursul „Educația pentru media”, realizat în liceul lor. „În perioada pandemiei, am înțeles că tinerii sunt pregătiți din punct de vedere informațional”, spune profesoara. „A fost un curs pentru mine care mi-a deschis ochii asupra fiecărei noutăți. Acum când văd o noutate, o analizez altfel decât până acum”, spune un elev.
Școala trebuie să cultive gândirea critică
În opinia lui Valeriu Sela, în viitor trebuie creat un climat în interiorul școlii, care să favorizeze gândirea critică. „Cred că ceea ce trebuie să facă scoală mai mult decât educația civică, este să încurajeze elevii și profesorii să aibă o gândire critică față de realitatea din jur”, spune jurnalistul. Potrivit Dianei Filimon, curatoria informației este foarte importantă. „Evitând să discutăm despre politică, maturii o demonizează suficient de mult, încât tinerii să nu vrea să facă parte din acest dialog. Iar dialogul cu politicienii este reprezentant și prin vot”, explică ea. În opinia ei, este o muncă care trebuie făcută în comun: clasa politică ar trebui să fie mai atentă la ce promisiuni face, în școală ar trebuie să fie pus accentul pe educație civică, dar mai ales pe gândirea critică, iar în familie trebuie deschise aceste subiecte ce țin de importanța mersului la vot.
Belarus: generația tânără a conștientizat ce înseamnă libertatea
În cadrul dezbaterilor a fost discutat rolul tinerilor în evenimente din Belarus. Miron Vitushka, un tânăr de 17 ani de la Minsk, elev, unul dintre miile de belaruși arestați și maltratați chiar în primele zile ale protestelor împotriva fraudării votului, susține că toată generația sa a conștientizat ce înseamnă libertatea și costul acesteia. „Personal, cred că acum suntem în stadiul în care trebuie fie să mergem până la capăt, deși cred că o altă variantă nici nu există, fie să revenim înapoi – însă nu-mi imaginez că ar putea fi posibil…”, a spus Miron.
Întrebat de ce tinerii care au trăit toată viața în această atmosferă de aparentă liniște, brusc, au simțit nevoia de libertate, Franak Viaciorka, consilierul Svetlanei Țihanovskaia, președinta aleasă a Belarusului, a explicat că s-au suprapus mai mulți factori. „Primul a fost Covid-ul, care a creat o situație critică pentru care autoritățile nu au fost pregătite. Al doilea factor este cel al progresului tehnologic. Pentru că oamenii au avut la dispoziție sisteme alternative de schimb de informații. Oamenii au primit acces la Telegram, la Youtube. Anume aceste platforme au și creat infrastructura pentru mass media alternativă. Iar al treilea factor este posibilitatea oamenilor de a colecta bani, de a crea fonduri de solidaritate. Totul a început cu coronavirusul, cu crearea grupului de crowdfunding #bycovid19, care aduna bani pentru medici, pentru măști, pentru aparate de ventilare. Iar apoi aceste fonduri au început să colecteze bani pentru cei represați, arestați, pentru plata amenzilor puse de autorități, a spus Franak Viaciorka.
