CSI / Rusia

Ruşii anunţă că au deschis una dintre porţile iadului. Studiul făcut pentru prima oară în laborator!

Astfel nimeni nu poate susţine că nu există nici cea mai mică posibilitate ca virusurile acestea străvechi să fie transformate în arme bacteriologice, voit sau în urma unui accident. Asta e o afirmaţie generală, iar despre aceste spaime s-a vorbit la modul intensiv în ultimul an. Dar ceea ce este cu adevărat înspăimântător este că, exact în acest moment, în plină pandemie plină încă de necunoscutele legate de evoluţiile imprevizibile ale tulpinelor „mutante“, ruşii de la celebrul laborator VEKTOR din Siberia (în epoca sovietică, constituia avangarda cercetărilor în domeniul armelor bacteriologice), în colaborare cu Universitatea din Iakuţk, au lansat un program de cercetare în domeniul virusurilor preistorice, analizând rămăşiţele unor animale care au ieşit la suprafaţă în urma procesului rapid de dezgheţare a permafrostului.

Comunicatul spune că sunt analizate ţesuturile provenind de la un cal despre care se crede că are cel puţin 4.500 de ani vechime, scopul final fiind identificarea paleovirusurilor şi demararea unei cercetări avansate în ce priveşte evoluţia acestora, eventual comparând cu formele existente acum. „Pentru prima oară studiem paleovirusuri“, spunea Maxim Ceprasov , directorul Muzeului mamuţilor de la Universitatea din Iakuţk, pesemne fascinat de perspectiva reală de a studia un material genetic care de-abia acum iese la suprafaţă, mii şi mii de cadavre care s-au păstrat îngheţate, cerbi, mamuţi, cai, câini dar şi diferite forme de rozătoare preistorice.

Pentru a înţelege gravitatea discuţiei şi a tipului de demers deschis acum de ruşi, vreau să vă atrag atenţia şi asupra unui studiu semnat de cercetători chinezi şi americani şi apărut în luna martie pe un site mai special care a reuşit să facă rost de varianta iniţială, înainte să fie certificată pentru publicare. Puteţi accesa aici studiul realizat de Zhi-Ping Zhong, Natalie E. Solonenko, Yueh-Fen Li, Maria C. Gazitúa, Simon Roux, Mary E. Davis, James L. Van Etten, Ellen Mosley-Thompson, Virginia I. Rich, Matthew B. Sullivan, Lonnie G. Thompson: în urma unei expediţii ştiinţifice organizate în Tibet în 2015, cercetătorii au descoperit 28 de tipuri de virusuri (paleovirusuri), îngropate în gheaţă acum 15.000 de ani, aşa cum relatează cei de la site-ul BioRxiv. Echipa a cules mostre din zona Guliya şi, introducând două carote în gheaţa care începea să se topească, au identificat 33 de grupe de virusuri, printre care 28 absolut necunoscute.

„Apa rezultată din topirea gheţarilor sau a «gheţii eterne» ar putea să ducă patogeni primejdioşi în cursurile de apă, provocând o potenţială expunere a oamenilor la noi tipuri de microbi" – anunţă autorii acestui document. Aici intrăm în problematica, absolut reală şi urgentă pe care o pune topirea – în unele zone chiar accentuată – a permafrostului, „solul care rămâne îngheţat în tot timpul anului la o adâncime între 2 şi 15 metri. Regiunile de permafrost se află în ţinuturile cu climat polar, unde temperatura medie anuală nu depăşeşte -1 °C şi cantitatea medie anuală de precipitaţii este sub 1.000 mm. Regiunile de permafrost se află în regiunea polară, regiunile munţilor înalţi, în aceste regiuni existând numai o vegetaţie săracă de tundră. Ţinuturile de permafrost ocupă un procent de 20-25% din suprafaţa de uscat a pământului. Regiunile unde domină solurile permanent îngheţate se află în Groenlanda, 99%, Alaska, 80%, Rusia, 50%, Canada, 40-50% şi China, 20%. Aceste regiuni poziţionate exact din punct geografic se află în Canada de nord, Alaska de nord, toată suprafaţa Groenlandei, nordul Scandinaviei şi regiunile din Siberia de nord, ce se întinde până în nordul Mongoliei“. 

adevarul.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *