„Nu ne-am pregătit în mod deosebit de copii, știam că vrem mult copii, mergeam regulat la medic, la controale generale. Inclusiv când s-au născut copiii, mergeam la toate vaccinurile și am urmat toți pașii obligatorii pentru a investi în sănătatea copiilor de mici.”. Tatăl își mai amintește, că cele 9 luni de sarcină au trecut ușor pentru el, mai greu a fost pentru soție, care a dus aceste sarcini. „Pentru mine a fost mai ușor. Cel mai greu e pentru soție, oricum mai există mici stresuri pentru că e o altă atmosferă în familie, mai apar mici capricii, deranj, dar s-au depășit toate cu bine.”

„Când am ținut prima dată copilul în brațe eram cam speriat deodată, dar mai apoi a fost minunat. Eu am participat și la prima și la a doua naștere. Nașterea a decurs bine, fără probleme de sănătate. Am avut noroc de un medic bun și soția a născut natural, la ambele sarcini.” Pentru tată aceste momente au fost de o bucurie mare, bucurie că se mărește familia. Acum sunt și mai bucuroși și mulțumiți când văd că fiicele învață bine, au rezultate frumoase, iar cel mai important e că sunt sănătoase..

„E clar că așteptam cu nerăbdare primii pași și primele cuvinte. Eu țin minte, că parcă TATA a zis prima dată, poate e mai ușor de pronunțat. Iar după aceea a început a schimonosi tot felul de cuvinte, țin minte și acum, cum la ciorăpei le spunea momonei, sau alte cuvinte de acestea.” Fiica Sabrina fix la un an a început să pășească, era chiar de ziua ei de naștere, iar tatăl își amintește că toți oaspeții au rămas uimiți cum ea s-a pornit de la pat spre masă să își ia ceva singurică. Ilinca pe la 9 luni și ceva a început să alerge. Sabrina a început să spună și poezii și cântece de la 1 an și jumate și vorbea clar-clar. Ilinca a început a vorbi pe la 2 ani. Nicolae povestește că bucuria e foarte mare și surpriza la fel, când vezi cum copiii fac primele încercări și reușite în viață.

„Un tată bun înseamnă să fii alături de copii, să le acorzi atenție, să poți uneori să le faci mofturile, dar nu toate. Un tată bun înseamnă să fii alături de familie. Eu nu am fost peste hotare, am fost doar o singură dată când lucram profesor în vacanța de vară o lună și jumătate. Un tată bun înseamnă să poată să le ofere copiilor studii, să le ia niște lecții adăugătoare necesare, să-i poată ajuta pe copii. Mai înseamnă să le zici ce se poate și ce nu se poate, nu întotdeauna se poate tot ceea ce vor copiii, iar aceasta trebuie explicat corespunzător. Noi suntem destul de permisivi cu copii noștri, fetele nu sunt constrânse, sunt libere, chiar și graficul de culcare nu este strict - se duc uneori la culcare și la 1 noaptea, chiar dacă știm că nu e bine, dar așa e la noi, au mai multă libertate.”

Cât despre împărțirea sarcinilor, Nicolae ne spune, că toate lucrurile casnice sunt comune și se fac de ambii părinți. „Iată, de exemplu, dimineața soția s-a dus la serviciu și mi-a dat însărcinarea să fac un pilaf, iar eu acum aștept să fiarbă pilaful, am făcut totul deja, am pus la fiert, doar îmi rămâne să aștept să fie gata. Astăzi eu lucrez în schimbul doi și am timp. Ne ajutăm, evident, și la curățenie și la mâncare, mie îmi plac aceste sarcini. Cât am fost student mi-am făcut singur mâncare și nu sunt din aceștia care se alintă. Soția nu e sluga nimănui. Niciodată nu i-am reproșat de ce nu este mâncare pe masă sau altceva. Tot de ce am nevoie eu și copiii pot face și singur și împreună cu soția, nu avem obligații ca în familiile patriarhale.”

Nicolae este de părerea, că stereotipul precum că bărbatul trebuie să facă bani, iar femeia să crească copii acasă poate că mai există undeva, dar totul depinde de mentalitatea oamenilor, de educație de studii. Cei care au o educație bună, sunt citiți, au crescut într-un cerc și o societate sănătoasă, gândesc diferit și nu mai cred în aceste stereotipuri demodate.

Tatăl face de obicei lecțiile împreună cu fetele și le duce la școală cu mașina. În afară de asta, toate activitățile se fac împreună în familia Pavlov. Au multe jocuri de societate, jocuri educative, în care se joacă cu toții împreună. Fetelor le place mult jocul de dame. „Cel mai important lucru în educația copilului este să crească Om, să se comporte frumos în societate, să nu supere și jignească pe nimeni. Să învețe de la părinți să stimeze toți oamenii, indiferent cine sunt aceștia. E important să înțeleagă, că trebuie să studieze bine și mai departe să se descurce în viață și să-și câștige pâinea mai ușor, când ai studii bune în spate te descurci mai ușor în viață.”

Printre cele mai importante lucruri pe care trebuie să le ofere un tată copiilor săi, Nicolae consideră că este educația și o mică bază financiară. Este important ca atunci când vor crește mari copiii să aibă un mic start financiar de la părinți. De exemplu, părinții planifică să le cumpere fetelor apartament, pentru ca atunci când vor crește să nu mai locuiască împreună cu părinții, ca să se poată dezvolta în direcția dorită și să nu apară conflicte de generații și viziuni.

Familia Pavlov / Sursa:Familia Pavlov

„Am avut o relație foarte bună cu tata, este un om gospodar, nu am avut probleme cu tatăl niciodată, doar că îi sun cam rar tatălui și îmi pare rău. Avem relații foarte bune, ne ducem mereu în vizită la părinți. Atunci erau alte timpuri, mama pleca peste hotare la lucru în Grecia, iar noi rămâneam cu tata acasă. Ne-am învățat să facem mâncare, tata cocea pâine, am învățat și eu de la el și am făcut și conserve, mâncare diferită, am învățat multe de la tata. Tata nu se temea să facă mâncare și alte treburi prin casă, despre care unii cred că ar aparține femeilor. Așa și eu am învățat să nu împart care e ”lucrul femeii” și care a ”bărbatului”, dacă avem timp și posibilitate le facem pe toate.”

„I-aș sfătui pe toți tații să-i învețe pe copii care sunt lucrurile bune, care sunt rele, ca să poată copiii să facă diferența. Să-i ajute pe copii când au nevoie, dar în limita posibilităților. Copiii trebuie să înțeleagă și ei unde este limita între ce își doresc și puterile și posibilitățile părinților. I-aș mai sfătui să-i ajute pe copii în educație, să le ia niște lecții adăugătoare, o limbă străină, lecții de matematică, etc., să-i ocupe cu ceva util, căci dacă nu-i ocupi cu activități utile ei se ocupă cu televizorul, cu telefonul, calculatorul. Și nu mai puțin important - le recomand părinților să le citească copiilor săi cartea bunelor maniere.”

*

Campania „Un Tată Bun” este finanțată de Fundația OAK prin intermediul Fundației Est-Europene, în cadrul Proiectului „Abordarea violenței domestice în Republica Moldova”.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News