Moldova are nevoie de un miliard de euro pentru un pachet anticriză și de relansare economică în anii 2021-2022, susțin experții economici de la Expert-Grup. „Este vorba de un program, care pe de-o parte ar amortiza efectele crizei pandemice, dar care totodată ar crea premise pentru relansarea economică”, a explicat Adrian Lupușor, directorul executiv al organizației, în cadrul conferinței MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis).
Potrivit expertului, pentru mobilizarea acestor resurse financiare, țara noastră poate valorifica trei avantaje de bază – relații bune cu partenerii de dezvoltare, ponderea scăzută a datoriei de stat în PIB și sectorul bancar lichid și capitalizat.
Cum ar trebui realizat pachetul anticriză
Experții susțin că domeniile de aplicare a pachetului anticriză ar trebuie să fie bine țintite, astfel încât să creeze premisele necesare pentru o relansare economică calitativă. Expert Grup a identificat și acțiunile ce urmează a fi aplicate de autorități în diferite domenii.
Simplificarea urgentă a procedurilor birocratice necesare pentru obținerea suportului pentru firme și angajați. „Chiar dacă există facilități disponibile pentru angajatori, acestea nu sunt valorificate de beneficiarii-țintă. Este inadmisibil ca în condițiile în care acest suport este atât de dorit și necesar pentru firme și populație, numărul aplicațiilor refuzate să fie mai mare decât cel al beneficiarilor”, explică Adrian Lupușor.
Garantarea de către stat a creditelor contractate de firme pentru a plăti salariile sau alte plăți urgente pentru a evita falimentul. „Credem că garantarea creditelor este un instrument mai eficient decât subvenționarea dobânzilor la credite”, spune expertul.
Subvenționarea timpului de muncă redus în proporție de 70-80%. Experții economici au menționat că este important ca statul să intervină printr-un program temporar de jumătate de an de subvenționare a acelor ore care au fost reduse, așa cum s-a implementat în alte țări în alte țări din regiune.
Măsurile de suport trebuie să țintească cele mai vulnerabile grupuri. Economiștii spun că, în rândul firmelor, este vorba de întreprinderile micro și mici, întreprinderile cu acces limitat sau deloc la piețele externe de desfacere, și companiile din sectorul transporturi, HoReCa și comerț intern. În rândul angajaților, este vorba în primul rând de cei cu venituri medii și mici, angajați informal, tinerii, vârstnicii și femeile.
Program de granturi și consultanță pentru companiile care procesează materia primă locală, implementează tehnologii noi și se orientează spre vânzarea și exportul de produse cu nivel mai înalt de procesare.
De unde luăm bani pentru pachetul anticriză?
La capitolul asistența externă experții spun că țara noastră ar putea obține 150-200 milioane de euro, preponderent din resursele UE și ale Băncii Mondiale. „Din păcate, R.Moldova stă prost la capitolul asimilării resurselor disponibile din partea partenerilor de dezvoltare. Și probabil ar fi utilă o unitate de coordonare care ar fi sută la sută focusată pe mobilizarea asistenței externe”, a spus Lupușor.
În al doilea rând este vorba despre valorile mobiliare de stat care ar reprezenta alte circa 300 milioane euro. VMS sunt hârtii de valoare emise de Ministerul Finanțelor, prin care Guvernul se împrumută de pe piața internă, în special fiind vorba de bănci. Sunt pe un termen de 91, 182, 364 de zile, 2, 3 și 5 ani. De exemplu, la finele anului 2020 datoria de stat constituia 29,2 miliarde lei, inclusiv datoria pentru miliardul furat.
„Cred că este important să creștem emisia valorilor mobiliare de stat, deoarece în sectorul bancar există o abundență de lichidități, dobânzile sunt acceptabile, rata de îndatorare este destul de scăzută. Acest instrument ar putea să permită Guvernului să mobilizeze resurse pentru pachetul anticriză”, susține expertul.
Obligațiunile municipale ar putea aduce alte 50 milioane de euro. Obligațiunile municipale sunt hârtii de valoare emise de primării, cu ajutorul cărora primăriile ar putea obține bani pentru realizarea diferitor proiecte necesare localităților. Până în prezent, nicio primărie din țară nu a recurs la această soluție.
Potrivit lui Adrian Lupușor, acesta este un instrument destul de nou, dar care este implementat de toate țările din regiune. „Avem primării care au capacitatea de a emite obligațiuni și nu s-au îndatorat până acum și, respectiv, sunt companii care dispun de lichidități care ar putea să investească în aceste obligațiuni”, a relatat expertul.
Și, în final, emiterea de euroobligațiuni care ar putea aduce 500 milioane de euro. Euroobligațiunile sunt hârtii de valoare emise de stat pe piața internațională care au o rată fixă. După cum explica anterior moldoveanul stabilit la Londra, Dumitru Vicol, prin emiterea eurobodului, Moldova ar putea nu doar să-și finanțeze proiectele de infrastructură, dar și să reintre pe piața financiară globală, devenind vizibilă pentru eventualii investitorii. Moldova a emis un eurobond în valoare de 75 milioane de dolari în 1997 la o dobândă de 9.75%.
„Este important să obținem cât mai rapid un rating actualizat de țară din partea a cel puțin a două agenții de rating internaționale, pentru a reveni la această practică. Ucraina și alte țări din regiune au făcut acest lucru și au reușit să se împrumute la dobânzi foarte reduse chiar în condiții de criză”, a argumentat Lupușor.
