Deputatul PPDA, Chiril Moțpan, a declarat, marți, într-o conferință de presă că este nevoie de o începere imediată a negocierilor cu Ucraina pentru stoparea scăderii debitului fluviului Nistru, de care depinde într-o măsură foarte importantă alimentarea cu apă potabilă a cetățenilor Republicii Moldova.

„Problema râului Nistru apare uneori pe agenda publică, atunci când este convenabil pentru unii sau alții, dar cu minimă atenție pentru adevărata ei semnificație […] Consecințele abordării strict formale ( a problemei -n.r.) vor fi dezastruoase”, a declarat Moțpan într-un briefing de presă.

Subiect pentru Consiliul Suprem de Securitate

El a spus că la următorul Consiliul Suprem de Securitate va introduce pe ordinea de zi subiectul centralei electrice Novodniestrovsk.

„În 2014, Ucraina a instalat pe barajul Novodniestrovsk, jumătate din baraj, apropo este al Republicii Moldova, fără să consulte partea moldovenească, patru turbine pentru producerea energiei electrice. Urma să mai instaleze încă trei. Acest fapt pune în pericol securitatea ecologică a R. Moldova. Pentru a proteja râul Nistru și ecosistemul acestuia este necesar ca hidrocentrala să permită curgerea unui flux minim de apă, însă pentru funcționarea turbinelor respective fluxul de apă este redus simțitor, fiind astăzi sub minimul necesa și riscând o catastrofă ecologică. Se riscă alimentarea cu apă a municipiului Chișinău, cât și a altor lcalități, inclusiv orașului Odesa”.

Consecințe grave de mediu

El a mai spus, citând experți în domeniu, că în 4-5 ani fluviul Nistru al putea seca, iar în al șaptelea an să se producă inundații masive în sudul Republicii Moldova. Moțpan a mai amintit că „jumătate din baraj de la granița dintre cele două state este amplasat pe teritoriul Republcii Moldova, iar demarcarea hotarului dintre Moldova și Ucraina pe porțiurea Novodnestrovsk nu este stabilită nici până astăzi”.

Centrul pentru Investigații Jurnalistice din Moldova a fost primul care a tras un semnal de alarmă într-o investigație a sa pe dosarul bilateral greu care se prefigurează între Ucraina și Republica în privința planurile energetice ale Ucrainei de extindere său complexului hidroenergetic de pe Nistru de la Novodnestrovsk.

Apa Nistrului provine în proporție de doar 30% de pe teritoriul Moldovei, celelalte 70 la sută își au sursele în Nistrul Superior, pe teritoriul Ucrainei. Autoritățile moldovenești solicită Kievului un debit de 250 de metri cubi pe secundă la Naslavcea. Cu toate acestea, statul vecin preferă să deverseze un debit ecologic. „Noi avem acum doar 100–150 de metri cubi pe secundă. Cu alte cuvinte, vine doar jumătate de râu”, a declarat Elena Zubcov, membra a Academiei e Științe a Moldovei la solicitarea CIJM.

Apa evacuată din Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk are 6–8 grade, temperatură la care nu se pot dezvolta speciile acestei zone acvatice. Apa disponibilă în prezent în Republica Moldova, conform unui studiu despre adaptarea la schimbările climatice, este de aproximativ 400–500 de metri cubi anual pe cap de locuitor.

Această cantitate plasează Moldova în categoria ţărilor cu deficit de apă. În cazul în care volumul de apă disponibilă este mai mic de 1.000 de metri cubi anual per locuitor, sunt amenințate dezvoltarea economică, sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.

Pragul recomandat la nivel internaţional, potrivit aceluiași raport, stabilește volumul de 1.700 de metri cubi anual per locuitor ca nivel sigur de disponibilitate a apei dulci.

Ce riscă Republica Moldova și negocierile politice

În acest context, înmlăștinirea Nistrului ar putea să provoace consecințe dramatice pentru Republica Moldova întrucât fluviul reprezintă pentru circa 80% din populație singura sursă de apă potabilă a țării. Cel puțin, orașe precum Chișinău, Bălți, Rezina, Soroca, Criuleni folosesc zilnic apa din Nistru.

Potrivit estimărilor unui studiu despre înnămolirea Nistrului, deșertificarea, eroziunea solului și lipsa apei dulci riscă să devină un fenomen care poate provoca o criză umanitară, depopularea Moldovei și un conflict permanent cu Ucraina din cauza deficitului de apă. Riscul ca minimum 500.000 de oameni ar putea să fie forțați să-și părăsească țara nu este deloc o exagerare, estimează experții.

De ani de zile, Ucraina dă cu țârâita apă Republicii Moldova prin barajul de la Naslavcea. Inevitabil, acest fapt aduce cu sine prejudicii majore de mediu Chișinăului. Cu toate acestea, Ucraina vrea să închidă complet cercul prin care Moldova mai are o fărâmă de acces la principala sa sursă de apă potabilă – fluviul Nistru.

Mai precis, Chișinăul mai are în gestiune un teren de aproape 20 de hectare în aval de barajul de la Naslavcea pe malul drept. Acesta din urmă este un obiectiv strategic pe care Republica Moldova l-a pierdut deja în 2010 ca urmare a unui acord bilateral semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko.

În ciuda acestor perspective nocive deja existente, Kievul are planuri și mai mari pentru complexul hidroenergetic în cauză. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat, pe 2 octombrie, Centrala Hidroenergetică de Acumulare a Complexului Novodnestrovsk, parte integrantă a strategiei energetice a statului vecin până în 2030.

Subiectul planurilor energetice ale Ucrainei pe Nistru și impactul devastator pentru Republica Moldova a fost discutat și în ultima întrevedere la Kiev a președinților ucrainean Volodimir Zelenski și Maia Sandu. Aceasta din urmă a insistat pe un studiu de impact pe mediu asupra acestor intenții pe Nistru ale Kievul sub monitorizarea și implicarea Uniunii Europene.