„Punctul 5 din decizia de astăzi a CC spune clar: Parlamentul nu se poate întruni și examina problema votului de încredere din partea guvernului până când nu va fi luată decizia finală a Curții Constituționale. Deci, de facto, decretul privind renumirea Gavrilitei a fost suspendat! Ședința CC pe această temă va avea loc pe 23 februarie. Atunci va fi clar dacă Moldova poate deveni brusc prezidențială dintr-o republică parlamentară printr-o singură decizie a Curții Constituționale.
Atunci, dacă Curtea Constituțională își schimbă propriile decizii din 2015 și 2020, atunci președintele va avea posibilitatea de a bloca activitatea oricărui parlament, de a-l dizolva și de a aduce situația la alegerile anticipate de câte ori consideră necesar, până când va exista o majoritate în parlament, formată din membri ai partidului sau susținători ai președintelui.
Un precedent foarte periculos ...”, a scris Dodon pe telegram.
Curtea Constituțională a respins cererea de suspendare a acțiunii Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 32-IX din 11 februarie 2021 privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.
Guvernul Gavrilița a acumulat zero voturi în ședița din 11 februarie 2021. În timp ce premierul desemnat își prezenta programul la tribuna centrală, liderul PSRM , Igor Dodon anunța o nouă candidatură la funcția de premier. Pentru Mariana Durleșteanu au semnat 54 de deputați din PSRM, Pentru Moldova și independenți, care au și anunțat în plen că au creat o majoritate parlamentară în acest sens.
În același timp, Platforma DA a anunțat că îl vrea pe Andrei Năstase desemnat la funcția de premier, pentru a „nu permite învestirea unui Guvern de stânga”.
Președinta Maia Sandu a convocat consultări cu fracțiunile parlamentare, petru care a fost criticată că ar fi fost „formale și superficiale”, iar la final a anunțat că o desemnează din nou pe Natalia Gavrilița, întrucât „are dubii privind unele semnături ale unor deputați ce au fost depuse pentru o altă candidatură”. Asta chiar dacă o decizie a Curții Constituționale stabilește că președintele țării este obligat să înainteze la funcția de premier candidatul pentru care au semnat cel puțin 51 de deputați.
Maia Sandu și partidul pe care l-a condus pledează pentru alegeri anticipate, în orice condiții, pentru a „curăța actualul Parlament de corupți”. Și PSRM a anunțat că își dorește alegeri anticipate, însă „e nevoie ca până la scrutin țara să aibă un Guvern cu puteri depline, care să gestioneze criza pandemică și cea economică, să negocieze cu instituțiile financiare internaționale și să asigure venirea loturilor de vaccin anti-Covid. Celelalte fracțiuni parlamentare, la fel, au pledat public pentru anticipate, deși sondajele nu le oferă șanse de a mai accede în Parlament.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!