07:58:05 24.04.2024
Stiri

Motivul pentru care unii „istorici” continuă să creadă că omenirea trăiește, de fapt, în anul 1724

Actualitate 10.02.2021 09:00 Vizualizări1633 Autor: Ziarul National
Motivul pentru care unii „istorici” continuă să creadă că omenirea trăiește, de fapt, în anul 1724


Anul de coșmar prin care tocmai am trecut a fost, de fapt, 1723, potrivit teoriei timpului fantomă. De asemenea, în timp ce tu sperai ca „2021 să fie un an mai bun” ar fi trebuit să te rogi, de fapt, ca „anul 1724 să fie unul mai bun”, potrivit celor care cred în această teorie.

În anii 1990, mai mulți istorici germani au propus o idee radicală. Potrivit acestora, Evul Mediu nu a existat, iar omenirea trăiește de fapt în secolul al XVIII-lea.

În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian. Înainte de asta, mare parte din lumea romană și Europa folosea calendarul iulian, propus de Iulius Cezar în 48 î.Hr. Pentru a încerca să alinieze calendarul cu anul solar, calendarul iulian avea un an bisect la fiecare patru ani, în care era adăugată o zi în plus.

Problema era că anul solar are, de fapt, 365,24219 de zile, iar calendarul iulian mai câștigă o zi la fiecare 128 de ani. Pentru a ține cont de acest aspect, atunci când calendarul gregorian a fost introdus, Papa Grigore al XIII-lea ar fi trebui să schimbe data cu 13 zile, însă, după calculele sale, a schimbat data doar cu 10 zile.

Astfel, avem două posibilități. Papa Grigore al XIII-lea a calculat greșit ori 300 de ani de atunci și până acum pur și simplu nu au existat, iar momente importante ale istoriei au fost inventate din motive nejustificate. Ambele ar justifica absența celor trei zile, însă, pentru unii oameni, ipoteza cea din urmă pare mai plauzibilă.

Introdusă pentru prima oară de Heribert Illig în 1991, înainte să fie dezvoltată de dr. Hans-Ulrich Niemitz în 1995, teoria timpului fantomă susține că pur și simplu există mai multe dovezi care să conteste ipoteze unei papă nepriceput la astronomie. Niemitz menționează lipsa progresului în Occident în tot acest timp, o penurie a relatărilor istorice cu privire la evenimente importante precum răspândirea islamului în Orientul Mijlociu. Totodată, Niemitz mai invocă dispariția și apariția bruscă a poporului evreu între 711 și 1096 e.n.

De asemenea, Niemitz mai atrage atenția și la arhitectura pe care o consideră anacronică.

„Unul dintre cele mai bune exemple” care susține teoria timpului fantomă

„Unul dintre cele mai bune exemple, care a fost studiat intens, este Capela din Aachen, construită în aproximativ 800 e.n., care apare cu aproximativ 200 de ani mai devreme. Stilul în care a fost construită bolta acestei capele nu are niciun predecesor”, a explicat Niemitz.

Clădiri construite în acest fel au apărut abia câteva secole mai târziu, în 1049 e.n., a spus Niemitz. Pentru acesta, cea mai bună explicație este că timpul nu a trecut deloc, însă sute de ani au fost introduse în calendar între timp.

Niemitz a propus că Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Roman a vrut să trăiască în anul 1000 e.n. „pentru că acest lucru se potrivea cu înțelegerea sa privind milenarismul creștin”, însă a fost născut cu sute de ani mai devreme. Împăratul și Papa Grigore al XIII-lea și-au unit forțele și au definit data ca fiind 1000 e.n., astfel lăsând în jur de 300 de ani să fie completați de cronicari.

Teoria timpului fantomă poate fi contestată cu ușurință

În această versiune a evenimentelor, Otto l-a inventat pe Carol cel Mare, „drept eroul model pe care el însuși și-ar fi dorit să fie”, înainte ca povestea lui să fie înfrumusețată secole mai târziu, în timp ce alții au adăugat propria lor istorie inventată în această perioadă.

Totul sună palpitant, însă teoria este puternic contestată.

Pe lângă faptul că a reușit să o dezmintă, analizând inclusiv istoria din întreaga lume de la acea vreme (spre exemplu, dinastia Tang din China se sincronizează foarte bine cu Evul Mediu) și faptul că o conspirație de asemenea proporții ar fi necesitat un nivel absurd de cooperare și mușamalizare, omenirea are relatări incredibil de precise ale evenimentelor astronomice care pot contesta teoria timpului fantomă, potrivit IFL Science.

Filozoful roman Pliniu cel Bătrân a scris despre o eclipsă, datând-o în anul 59 d.Hr. Prin propriile noastre observații, putem și noi să atribuim o eclipsă acelei zile, bazându-ne pe propriile date, nu prin eliminarea a 300 de ani din firul evenimentelor. Mai mult, relatările din China arată fiecare apariție a cometei lui Halley încă din 240 î.Hr., inclusiv treceri pe parcursul timpului „fantomă”, toate acestea putând fi verificate cu propriile noastre calcule astronomice de astăzi.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md