În cadrul Școlilor de Câmp pentru Fermieri, UCIP IFAD în parteneriat cu Federația Agricultorilor din Moldova a organizat seminarul de instruire online „Sistemul de Agricultură Conservativă prin aplicarea tehnicii pentru lucrările de primăvară la culturile de câmp”.
Evenimentul a reunit peste 60 de participanți care au avut posibilitatea de a se informa despre problemele ce țin de particularitățile pregătirii solului pentru culturile de primăvară, respectarea asolamentului în aplicarea metodelor conservative de lucrare a solului, aspecte ce țin de specificul anului.
Boris Boincean, dr. hab., prof. cercet., a menționat că anul curent vine să bucure fermierii, deoarece se înregistrează o cantitate de umiditate în sol mai mare, comparativ cu anii precedenți.
„Chiar dacă aceasta nu compensează în totalmente deficitul de umiditate, totuși ne oferă speranțe mari că vom avea un an mai bun. Pe lângă precipitații și deficitul de umiditate, în ultimul timp nu avem iarnă, iar toate fluctuațiile de temperaturi reprezintă un stres pentru culturile de toamnă. Ținând cont de faptul că, suntem influențați de încălzirea globală, trecem direct de la iarnă la vară și invers, trebuie să excludem la maxim vânturarea (disturbația) solului.
În mod ideal, solul trebuie să fie nivelat din toamnă, iar primăvara să oferim posibilitatea buruienilor să crească și imediat să se efectueze lucrarea solului cu cultivatorul și apoi semănatul. Perioada dintre lucrarea solului și semănat trebuie să fie cât mai mică. Dacă solul este uscat trebuie să folosim tăvălugul, iar dacă solul este umed, atunci folosim grapa, ca să nu compactăm solul”.
Cercetătorul susține că problema compactării solului este una dintre cele mai grave, o mare parte din substanțele organice au fost pierdute. Un motiv ar fi utilizarea tehnicii moderne, care nu este menită pentru efectuarea lucrărilor în primăvară, când solurile sunt umede.
„Dacă producătorul practică tehnologia No-Till, lucrarea solului se exclude. Este foarte important ca agricultorii să perceapă conceptul sistemului conservativ de agricultură, pentru că foarte mulți consideră că, dacă nu mai folosesc plugul și utilizează unelte care nu întorc brazda, atunci ei aplică în totalmente tehnologia conservativă de lucrare a solului.
Sistemul conservativ de agricultură presupune, în primul rând, respectarea asolamentului cu o diversitate mai mare de culturi de bază și succesive. Aceasta este o problemă, pentru că structura suprafețelor este departe de a fi optimală, avem o diversitate mică de culturi”.
Boris Boincean a mai menționat că asolamentul reprezintă alternarea științific argumentată a culturilor agricole și ogorului negru în timp cu amplasarea lor pe câmpuri.
Prin respectarea unui asolament echilibrat avem posibilitatea, în mare măsură, să acordăm un serviciu ecosistemic social și să majorăm competitivitatea producătorilor agricoli, altfel spus să majorăm profitul prin reducerea cheltuielilor, printr-un management corect al solului și a culturilor.
Valerian Cerbari, profesor la Institutul de Pedologie, s-a pronunțat asupra particularităților învelișului de sol a Școlii de Câmp pentru Fermieri „Roua Piersicului” și a venit cu recomandări privind implementarea agriculturii conservative, pe loturile demonstrative, pentru sezonul agricol 2021.
Expertul a specificat, în acest context, ce măsuri sunt necesare pentru combaterea degradării solurilor agricole din Republica Moldova.
„Însușirea de bază a unui sol este granulometria, care nu poate fi schimbată. În cazul în care se admit derogări de la tehnologiile acreditate, nu întotdeauna agricultura conservativă acționează asupra solului așa cum ar trebui, deoarece mulți dintre producători au început să aplice acest tip de agricultură fără a pregăti solul.
Agricultura conservativă poate fi bună numai atunci când preventiv starea de calitate fizică a solului este adusă la condițiile necesare. Cu regret, pe majoritatea terenurilor Republicii Moldova nu este respectat acest principiu. Astfel, anual se pierd circa 0,8 tone/ha de substanțe organice din sol”.
Despre eficientizarea cheltuielilor și minimizarea costurilor în cadrul lucrărilor de primăvară a vorbit Grigore Baltag, dr., conf.univ., care, a menționat faptul că ramura agricolă națională este afectată de reducerea drastică a șeptelului de animale și că, într-un viitor previzibil, gunoiul de grajd va deveni marfă.
„În ultima perioadă de timp s-a redus considerabil cantitatea gunoiului de grajd introdus în sol. Am realizat mai multe calcule despre potențialul acestor îngrășăminte organice, care este repartizarea lor în funcție de anumite categorii de crescători de animale.
Lipsa investițiilor din ultimii ani au dus la degradarea ramurii zootehnice din țara noastră și s-a distrus nu doar baza tehnico-materială a ramurii, dar practic a fost lipsită ramura fitotehnică de unul dintre cele mai importante elemente nutritive – gunoiul de grajd. În anul 2019 față de anul 1980 s-a redus numărul de bovine cu circa 98% din gospodăriile agricole. Neutilizarea acestor tipuri de îngrășăminte de către fermieri conduc inevitabil la sporirea ratei de utilizare a îngrășămintelor minerale”.
Cercetătorul a specificat că în ultimii ani se atestă o majorare a costurilor îngrășămintelor minerale în structura costurilor unitare de producție.
La moment, încorporarea îngrășămintelor minerale în sol a devenit o lucrare destul de rară și este disponibilă în mare parte doar acelor entități agricole care au în structura sa și ramura zootehnică.
Comentarii