Superficialitatea aprecierii criteriului de integritate a judecătorilor de către membrii Colegiului de Evaluare, subordonat CSM, duce la promovarea sau menținerea în sistemul judecătoresc a unor magistrați lipsiți de onestitate sau „certați cu legea”. Este una dintre constatările notei analitice dedicate evaluării judecătorilor, prezentată recent de Fundația germană Friedrich Ebert Moldova.

Judecătoarea Victoria Sanduța, autoarea studiului, constată mai multe lacune în sistemul actual de evaluare a integrității judecătorilor: componența Colegiului de Evaluare, subordonat CSM, insuficiența indicatorilor și superficialitatea aprecierii criteriului de integritate. „Colegiul de Evaluare este compus din șapte membri. Cinci sunt judecători, dintre care trei aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, iar doi numiți de Consiliul Superior al Magistraturii. Despre ultimii nu este clar cum sunt desemnați de Consiliu și pe baza căror criterii sunt numiți, și de ce anume trei sunt aleși, iar doi sunt numiți. Soluția ar fi ca toți cei cinci membri să fie aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și ca aceștia să prezinte un dosar de participare la concurs pentru a fi aleși în componența acestui organ. Cât privește cei doi membri ai societății civile, ar trebui să existe o atenție mai sporită din partea societății civile: cine sunt aceștia și care este aportul lor la evaluarea judecătorilor. În prezent, acești reprezentanți sunt invizibili, ei nu prezintă niciodată comunicate publice prin care să informeze societatea civilă cu privire la procedura de evaluare a judecătorilor la care participă, or anume aceasta este rolul și menirea lor în calitate de membri ai acestui Colegiu”, recomandă autorea notei analitice. 

Ea observă că actualmente, în evaluarea integrității profesionale a judecătorilor, nu se regăsește niciun indicator cu privire la corespunderea averii declarate cu veniturile legale disponibile, respectarea regimului fiscal pentru veniturile obținute, corespunderea nivelului de viață cu veniturile legale, corespunderea veniturilor și averii declarate cu veniturile și bunurile din proprietate și folosință. O soluție ar fi implicarea Autorității Naționale de Integritate, care ar putea emite avize de integritate pentru judecătorii evaluați.

În ceea ce privește criteriul integrității profesionale, acesta are cea mai mică pondere la evaluarea judecătorului, fiind apreciat cu doar 23 de puncte dintr-un total de 94 de puncte, notează autoarea. „Mai mult decât atât, dacă e să analizăm hotărârile Colegiului de Evaluare, observăm că niciodată Colegiul nu a indicat și nu a analizat în hotărârile sale informațiile din presă, referitor la un judecător sau altul. Astfel, se impune concluzia că Colegiul nu acordă atenția cuvenită indicatorilor de integritate, menționându-i în mod automat în hotărârile de evaluare, bazându-se exclusiv pe lipsa sancțiunilor disciplinare.” 

Pentru reformarea sistemului justiției și mărirea autorității puterii judecătorești, Victoria Sanduța propune reformarea Consiliului Superior al Magistraturii. „Este necesară excluderea din componența CSM a Ministrului Justiției, a procurorului general și a președintelui Curții Supreme de Justiție, deoarece aceste funcții administrative au alte competențe care nu trebuie să interfereze cu competențele organului de autoadministrare a puterii judecătorești, anume pentru a evita conflictul de interese și afectarea independenței puterii judecătorești.”