Inițiativa creării unei instanțe specializate anticorupție nu se încadrează în măsurile de politici întreprinse în ultimii ani. În același timp, în Republica Moldova nu există suficient volum de lucru pentru o eventuală instanță anticorupție, iar examinarea tuturor cauzelor de corupție de o singură instanță de fond, care probabil se va afla în Chișinău, va crea dificultăți în examinarea cauzelor din regiuni. Pe de altă parte, specializarea îngustă a câțiva judecători ar crea premise mai ușoare pentru terți de a-i influența. Sunt argumentele experților Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care au analizat, în cadrul unui studiu, oportunitatea creării în Republica Moldova a unei instanțe specializate anticorupție.

Potrivit experților CRJM, se propune crearea unei instanțe judecătorești anticorupție, deși în anul 2016 s-a renunțat la toate instanțele judecătorești specializate. Revenirea peste doar patru ani la această idee arată confuz, consideră aceștia.

Experții punctează că în Republica Moldova nu există suficient volum de lucru pentru o eventuală instanță anticorupție. „Pe parcursul ultimilor cinci ani, între 2015-2019, numărul mediu de dosare penale privind faptele de corupție examinate de instanțele de judecată a constituit 199 de dosare pe an, iar în 162 de dosare judecătorii au pronunțat soluții. În același timp, sarcina medie anuală a fiecărui judecător în ultimii cinci ani este de circa 620 de dosare, iar numărul de cauze examinate care s-au finalizat cu o soluție este în mediu 610 de cauze. În cazul în care o instanță anticorupție ar fi creată, judecătorii care vor activa în aceasta ar avea cea mai mică sarcină de muncă anuală dintre toate instanțele de judecată – circa 22 de dosare per judecător în cazul în care instanța ar avea cel puțin nouă judecători (numărul minim de judecători per instanță luat în calcul la reorganizarea judecătoriilor) și de 66 de dosare în situația în care instanța anticorupție ar avea un număr minim de trei judecători.”

În același timp, examinarea tuturor cauzelor de corupție de o singură instanță de fond, care probabil se va afla în municipiul Chișinău, va crea dificultăți în examinarea cauzelor din regiuni, or aceasta necesită deplasarea tuturor participanților la proces în Capitală, mai subliniază autorii studiului. „În ultimii doi ani, circa două treimi din cauzele de corupție se examinează în judecătoriile regionale. Aceasta va pune piedici în accesul la instanță, va tergiversa termenele de examinare a cauzelor și va mări cheltuielile de judecată”, menționează experții.

Examinarea tuturor cauzelor de corupție de câțiva judecători creează premise mai ușoare pentru terți de a-i influența, argumentează autorii studiului. Potrivit lor, este mult mai ușor de a influența necorespunzător un număr mic și cunoscut de judecători, decât a unui corp numeros de judecători. „În același timp, inițiativa practic exclude posibilitatea repartizării aleatorii a dosarelor de corupție, care este o măsură importantă de prevenire a corupției în sistemul judecătoresc.”

Crearea unei instanțe și complete specializate anticorupție presupune o specializare îngustă a unui număr redus de judecători, se mai arată în studiul CRJM. „Nu există standarde internaţionale privind specializarea îngustă a judecătorilor. Divizarea jurisdicţiei pe subramuri de drept sau categorii de dosare este mai puţin potrivită pentru statele cu o populaţie mică şi un nivel redus de activitate.

Nu există standarde internaţionale privind înfiinţarea instanţelor specializate anticorupţie. Fiecare stat deţine discreţia să-şi asigure un cadru instituţional anticorupţie cât mai potrivit specificului naţional. Majoritatea țărilor care au decis înființarea instanțelor anticorupție sunt de pe continentul asiatic și cel african. În câteva țări europene au fost create instanțe judecătorești specializate pe anticorupție și combaterea infracționalității organizate. Eficiența lor practică încă nu a fost dovedită. Înființarea instanțelor anticorupție nu poate eradica corupția în sine. De exemplu, în statele unde nivelul corupţiei este cel mai redus (Noua Zeelandă, Danemarca, Elveţia, Norvegia, Finlanda, Suedia) asemenea instanțe specializate nu sunt create. Pare naiv să sperăm că activitatea unei instanțe anticorupție de sine stătător va fi suficientă, în lipsa unor mecanisme și organe de instrumentare și combatere eficientă a corupției”, mai puntează experții CRJM.