Lipsa băncilor pe străzi afectează pe toți, însă cel mai mult pe femeile însărcinate și pe vârstnici. Când trebuie să parcurgă distanțe mai mari pe jos, aceștia nu au unde să se așeze și să facă un popas. Băncile fac parte dintr-o categorie largă numită mobilier urban. Aici sunt incluse și stațiile de transport public, stâlpii de delimitare a trotuarelor, vazele stradale și altele. Ceea ce au acestea în comun este că lipsesc.
„Noi trebuie să amenajăm cât mai mult mobilier urban, pentru că de-a lungul timpului acesta nu prea a fost, iar orașul duce lipsă de bănci, urne pentru gunoi, stâlpi de protecție a trotuarului și alt tip de mobilier”, spune Victor Chironda, viceprimarul capitalei.
Potrivit specialiștilor, funcția unei bănci nu este doar pentru a face un popas. „Infrastructura băncilor trebuie să fie gândită și în contextul locului, așa încât oamenii să se adune, să facă comunități, să poarte discuții, să creeze un loc prielnic unde să vrei să te oprești”, explică designer-ul industrial Mihai Stamati.
„Îi tipic, și făcut fără să ceară implicarea designerilor și studiourilor care s-ar putea gândi la ceva nou în această direcție. Tot mobilierul din Chișinău este „ca să fie”, rudimentar și adesea este făcut de neprofesioniști”, spune Stamati.
Victor Chironda, viceprimar al Chișinăului susține că în Chișinău „nu prea există un ghid de design sau o versiune specifică de mobilier urban. Nu prea avem din ce alege, dacă sincer”. Astfel, majoritatea băncilor sunt instalate doar pentru a opri parcările pe trotuar, dar nu pentru confortul locuitorilor capitalei. „E ok să folosești în unele cazuri băncile ca limitatoare între carosabil și zona pietonală, dar nu peste tot. Însă, acum, când acestea sunt instalate unele lângă altele devin un fel de gărduț”, constată Mihai Stamati.
Nu este clar cât cheltuie autoritățile locale, anual, pentru mobilierul stradal. Motivul este că în buget nu există un capitol special dedicat pentru asta. În ceea ce privește soluțiile, Stamati recomandă ca în mai multe zone din oraș să apară diferite bănci, doar că nu singure, dar în grupuri.
„Avem o rețea de bănci care este aprobată de municipalitate, iar în afară de aceste bănci cu design clasic, ar fi bine să mai apară intervenții care dau libertate creatorilor, sau agenților economici să vină cu mobilier de alternativă. Dacă sunt frumos gândite și frumos făcute ele joacă și un rol estetic important pentru un oraș”, explică Stamati.
