Istorie

Mărturiile profesorului Sergiu Chircă despre distrugerea Chișinăului în 1944

Chiar și așa, aparatele de zbor ale acestor unități militare au lansat în zona Chișinăului 130 de bombe, cu greutate totală de 43,6 tone. Printre acestea s-au numărat 58 de bombe F-500 care, după cum scriam în articolele precedente, aveau o forță de distrugere uluitoare. Menționam că, la explozia unui asemenea proiectil, se forma un crater de trei-patru metri adâncime și cu un diametru de opt-nouă metri.

„O fi crezut piloții că-i vreo instituție strategică casa noastră”

Amintim că, la atacul Chișinăului, au participat aparate de zbor de producție sovietică și americană. Cele din urmă au fost grupate într-o unitate aparte. Circa 40 de avioane, de marca A-20J-Douglas, au bombardat aeroportul chișinăuian din zona Băcioi. În rapoartele de zbor ale aviației sovietice de cursă lungă, se arată că aceste aeronave au efectuat 33 de atacuri „pe spațiul aerodromului, al stației de cale ferată Revaca și al altor obiective de interes din vecinătate”. Astăzi însă avem tot temeiul să considerăm că avioanele sovietice de producție americană au lovit și alte zone ale orașului.

În cartierul Valea Dicescu al Chișinăului care, în 1944, era doar o suburbie a orașului, locuiește și astăzi profesorul universitar, academicianul de onoare și reputatul economist Sergiu Chircă, care a fost martor ocular al acelui bombardament. Era pe atunci un copil de 10 ani și a trăit emoții pe care nu le poate uita nicicum.

Sergiu Chircă își amintește că mai întâi au fost aruncate niște bombe foarte luminoase pe parașute. În urma lor, cerul s-a văzut negru de sute de avioane, care zburau cu un vuiet infernal. Apoi au explodat bombele ajunse la sol, foarte multe. Erau nimicite mai întâi centrul orașului, calea ferată, șoselele și întreprinderile industriale. Potrivit profesorului, un avion de producție americană P-38, cu rază lungă de acțiune, livrat Uniunii Sovietice de către SUA în al Doilea Război Mondial, în cadrul programului de ajutoare militare Lend-Lease, care lansa bombele în poziție de picaj, s-a apropiat de casa lor – cea mai arătoasă din preajmă, având un acoperiș de olane roșii cumpărate de taică-său tocmai din Transilvania. „O fi crezut piloții că-i vreo instituție strategică casa noastră și au aruncat o bombă peste noi, dar care a căzut în vecinătate. Dându-ne seama că am devenit ținta avioanelor, ne-am evacuat repede, ascunzându-ne în beciul unui vecin. Apoi am fugit cu mama înapoi, căci uitasem acasă vaca legată. Tata era la front, în armata română. În lumina orbitoare ce cobora din cer, am devenit și ținta mitralierelor aeriene. Dar am avut noroc și ne-am salvat. A doua sau a treia zi, împreună cu un prieten, ne-am dus în oraș și am văzut mari distrugeri. Multe case încă fumegau”, ne mărturisește Sergiu Chircă.


O pagină din raportul diviziei 4 de cursă lungă sovietică, cu privire la bombardarea Chișinăului. „Ordinul comandantului de divizie: să se bombardeze orașul Chișinău și nodurile sale ferate. Punct de ochire: centrul orașului… Încărcătura fiecărui avion: 1500 kg de bombe…”, se arată în document

Statistica acțiunilor de bombardare a Chișinăului

Pornind de la miile de pagini de arhivă cu privire la acest subiect și de la relatarea martorului ocular Sergiu Chircă, am putea să scriem un alt ciclu de articole despre atacul sovietic asupra Chișinăului din neuitata noapte de 5 iunie 1944. Totuși, ne vom limita la prezentarea unor date statistice, în baza materialelor de care dispunem la acest moment. Pe scurt, lucrurile ar sta în felul următor:

1. Corpul 1 al aviației cu rază lungă de acțiune avea în subordine diviziile întâia și a șasea de același profil. Acestea au trimis la Chișinău 58 de aparate de luptă, care au aruncat peste orașul Chișinău 55 tone de bombe.

2. Corpul 2, prin diviziile a doua și a opta, a operat cu 114 avioane, inclusiv de producție americană. De sub aripile acestora s-au desprins în acea noapte peste 100 tone de bombe.

3. Corpul 3, prin diviziile a treia și a șaptea, a participat la atacul Chișinăului cu 99 de avioane, inclusiv de producție americană, care au aruncat 127,5 tone de bombe. Este vorba de recordul din acea noapte, deoarece acest Corp a lansat cea mai mare cantitate de material explozibil, dintre toate unitățile participante.

4. Corpul 4, după cum am informat mai sus, a bombardat orașul cu 31 de avioane, inclusiv de producție americană, folosind 44,6 tone de bombe.

5. Corpul 5 al Aviației cu rază lungă de acțiune, având în componența sa diviziile a 53-a și a 54-a, a bombardat Chișinăul cu 91 aparate de zbor, care au lansat 85 tone de bombe. Și în acest caz, numărul proiectilelor F-500 a fost impunător – de 40 de bombe.

6. Corpul 6 a operat prin diviziile a noua și a cincizecea. În noaptea bombardamentului, au participat 94 de avioane care au aruncat peste Chișinău 97 tone de bombe.

Cifrele de mai sus sunt culese din numeroase rapoarte de luptă ale unităților militare din cadrul aviației sovietice cu rază lungă de acțiune, condusă de mareșalul Golovanov. După cum am mai spus, un simplu calcul matematic ne demonstrează că, la bombardarea Chișinăului, au participat în total peste 480 de avioane, care au aruncat asupra orașului peste 500 tone de bombe.

Cifrele din arhivele române

De cealaltă parte, arhivele române arată că bombardamentul din noaptea cu pricina a provocat peste 200 de victime și a distrus 229 de imobile civile, printre care Liceul „B. Hașdeu”, Biblioteca Centrală, Școala de menaj „A.F.C.”, distribuția de petrol, gările ferate, circuitele electrice etc. Alte 156 de imobile au fost avariate. Printre acestea se înscriu: morile și fabricile de pâine, mai multe hoteluri și puncte comerciale, serviciul sanitar, stația de telefoane, cea de radio etc. Să nu uităm însă că, după război, puterea sovietică a învinuit administrația românească a orașului de toate distrugerile menționate, iar această propagandă se menţine până în zilele noastre.

Precizăm că, în procesul studierii arhivelor ruse de război, am descoperit numeroase materiale care relatează amănunțit despre operațiunile de bombardare sovietice asupra mai multor orașe ale României, în al Doilea Război Mondial. Printre aceste localități se numără: Iași, Constanța, Galați, Satu Mare, Bârlad, Mangalia etc., dar și Ismail, Cetatea Albă, Tighina, Abaclia, Leova, Cimișeni, Bălăbănești etc.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *