Academicianul Mitrofan Ciobanu, matematicianul care a dus faima RM în lume, a pierdut lupta cu virusul Covid

Prezidiul Academiei de Științe a Moldovei, Secția Științe Exacte și Inginerești a AȘM, exprimă condoleanțe familiei, colegilor, rudelor și apropiaților, în legătură cu plecarea la cele veșnice a academicianului. Doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, Mitrofan Ciobanu este autor a peste 500 de articole științifice, publicate în țară și peste hotare. A participat la numeroase conferințe internaționale fiind invitatul unor universități europene din Germania, Polonia, România, Cehia, Bulgaria. A rezolvat o serie de probleme formulate în ultimii 100 de ani de matematicieni celebri.

A fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii” (2000), cu Medalia „Dimitrie Cantemir” (2007), cu Medalia academică “Nicolae Milescu Spătaru”. În 2016 a fost desemnat Savantul Anului, iar în august 2017 a devenit membru de Onoare al Academiei Americano Române de Ştiinte si Arte.

Academicianul a activat în calitate de prorector pentru activitatea științifică la Universitatea din Tiraspol din 1983 până în anul 2002. Ca pe orice intelectual l-a bucurat destrămarea imperiului sovietic și schimbările care au avut loc la finele anilor 80, începutul anilor 90. „Aveam colegi care erau membri ai Frontului Popular de la Chișinău. Dar totodată aveam un prieten în Estonia, care era unul din liderii mișcării baltice pro-independență și făcând o comparație mi-am dat seama că la noi lucrurile nu merg în direcția dorită. În Estonia era o disciplină ca în armată, acolo dacă porneau la o demonstrație, nu se accepta niciun străin printre manifestanţi. În cazul nostru, așa cum ne-a arătat și timpul, au existat provocatori, chiar și în rândul conducerii Frontului. În Estonia a existat o rezistență anti-națională ca și la noi, dar ei n-au permis provocări, n-au acceptat trădarea şi astăzi sunt pe o treaptă de dezvoltare mult mai înaltă”,a declarat academicianul în cadrul unui interviu ce apare în cartea „Universitatea de Stat din Tiraspol în perioada războiului de pe Nistru”.

„Mă așteptam să fie ordine, dar am demonstrat că într-un stat mic se poate face un mare tărăboi”

În iunie, 1992 în cabinetele conducerii universității, inclusiv a lui Mitrofan Ciobanu au intrat un grup de militari înarmați cu automate kalașnikov. Li s-a cerut în mod ultimativ să predea cheile și să părăseacă sediul clădirii. „Mi-am luat doar lucrurile personale. Nicio carte pe care să fie aplicată ștampila universității. Acolo, din păcate, a rămas o bibliotecă cu peste un million de cărți, unele – vechi, foarte rare. Au rămas laboratoare bine dotate. Existau printre cadrele didactice, persoane care monitorizau ca nimeni să nu ia nimic. Cineva l-a pârât pe unul din profesorii de la geografie, care a luat niște materiale din laborator și ulterior acela a fost bătut foarte crunt”.

Mitrofan Ciobanu a părăsit regiunea din stânga Nistrului împreună cu feciorul său în vara anului 1992.

A evitat politica și întotdeauna a tins să descopere talente în domeniul științei și să le ajute să crească profesional. Moldova are oameni deştepţi şi populaţia ei ar fi putut trăi mai bine,spunea el, dacă erau mai uniți.

„Din păcate continuăm să fim dezbinaţi după criteriul etnic. Mă așteptam și credeam că într-un stat mic se putea de făcut ordine. Noi am demonstrat însă că într-un stat mic, se poate de făcut un mare tărăboi. Una din cauze e că acele cadre care au ajuns la conducere erau loiale fostului regim. Nu a fost ca în Estonia, unde primul secretar de partid a fost un adevărat patriot. La noi, dacă cineva depune un efort în campania electorală pentru un partid, dacă acesta învinge, cere o funcție. Nu se duce pentru a face un bine acestui stat, ci urmărindu-şi propriul interes. Și de aici ni se trage necazul… Un stat este cu adevărat democratic atunci când legea stă în capul mesei și avem instituții independente de drept, care își fac treaba”, mai spunea profesorul