Scandalurile legate de anumite proiecte imobiliare în Chișinău sunt un lucru obișnuit pentru opinia publică din Chișinău. Din minte, fără a căuta pe Google, putem să ne aducem aminte de așa inițiative imobiliare precum: biserica din scuarul Kentford, blocul locativ din sectorul Râșcani, care a distrus intrarea unei bănci, clădirea de 10 etaje din adiacentul Parlamentului, blocul locativ ce trebuia să fie ridicat în loc de cinematograful Gaudeamus și care l-ar fi costat, indirect, pe Andrei Năstase mandatul de primar, dacă ar fi să-l cităm pe acesta. Lista, evident, continuă.
În cel mai recent caz, e vorba de un proiect de construcție a unui complex locativ în preajma Circului și celei de-a doua cele mai vechi clădiri din oraș – Biserica Sfinților Constantin și Elena (fosta biserică a fostului satul Visterniceni, absorbit de „intravilanul” Chișinăului în anii de după război). Proiectul construcției cu centru de business și locuri de parcare a stârnit noi controverse. Pe de o parte se află societatea civilă, primarul capitalei și viceprimarul, pe de altă parte – dezvoltatorii imobiliari și conducerea Agenției Naționale pentru Inspectare și Restaurare a Monumentelor și Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), într-o nouă componență.
De la ce a început totul?
Pe 19 ianuarie a avut loc o ședință a Consiliului Arhitectural urbanistic. Este, să spunem așa, un fel de „comunitate consultativă” pe lângă primărie. În cadrul acesteia, au fost prezentate mai multe Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) ale unor dezvoltatori imobiliari și ale Institutului municipal de proiectări „Chişinăuproiect”. Ce sunt PUZ-uri, vedeți în acest material.
Într-o postare pe Facebook, viceprimarul capitalei, Victor Chironda, a menționat că „în cadrul ședinței am constatat calitatea foarte slabă a documentelor examinate, atât cele elaborate de către „Chișinăuproiect”, cât și de către birourile private de arhitectură. Astfel, am solicitat colegilor respingerea acestor PUZ-uri și transmiterea lor la revizuire.”
Câteva zile mai târziu, primăriei a fost adresată o scrisoare deschisă în care se menționa despre „atmosfera morală nefavorabilă” ca urmare a acelei ședințe.
Astfel, scrisoarea, printre semnatarii căreia primul nume aparține arhitectului Iurie Povar, menționa despre faptul că „generează pesimism și nedumerire fraza în 20 de ani nu s-a construit nimic pentru sistemul de circulație și că încă 100 de ani nu se va face nimic” dar și faptul că „Cele invocate de membrul consiliului, dl Victor Chironda, ar fi declarat că el îi va învăța pe toți să lucreze în urbanism”.
Noua componență a CNMI
Pe 15 ianuarie, ministra în exercițiu a Educației, Lilia Pogolșa, rămasă acolo în funcție interimară de pe timpurile Guvernului Chicu, a numit un nou Consiliu Național al Monumentelor Istorice (CNMI). În fruntea acestuia, ministra îl numea pe sus-menționatul Iurie Povar. Vicepreședinte al organului era Ion Ștefăniță, director general al Agenției pentru Inspectare și Restaurare a Monumentelor (AIRM).
Din consiliu mai făceau parte încă 11 persoane, dar ceea ce a alarmat societatea civilă a fost numărul mare de funcționari publici în acest organ.
Potrivit unor reprezentanți ai societății civile, decizia este ilegală, pentru că fosta componență a CNMI a fost numită pentru un termen de trei ani în anul 2019, iar mandatul membrilor nu se terminase. Totodată, ca temei al acestui ordin de numire a unei componențe noi a fost o „chichiță” birocratică ce se referea la micșorarea componenței CNMI de la 14 la 13 membri.
Totodată, se mai menționează că modificările au fost făcute de o altă secție decât cea responsabilă din cadrul MECC. Mai mult, se societatea civilă invocă prezența în CNMI a unor nume „dubioase”, printre care ar fi Iurie Povar, arhitect al centrului de Business din preajma Parlamentului, care ar urma să fie construit în locul Cafenelei Guguță. Un alt nume, contestat de societatea civilă este cel al lui Victor Grozavu, fiul fostului ex-viceprimar al capitalei Nistor Grozavu, care a dat de-a lungul timpului o serie de certificate de urbanism controversate în domeniul imobiliar și a fost autorul unor proiecte calificate de societatea civilă drept „bizare”.
Prima ședință a acestui consiliu urma să aibă loc pe data de 29 ianuarie.
Complexul de la Circ
În mijlocul acestui scandal dintre Iurie Povar, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Primăria Chișinău și societatea civilă s-a pomenit un complex imobiliar din vecinătatea clădirii Circului.
Astfel, ansamblul arhitectural propus de compania Urbanconstruct ar urma să aibă patru clădiri, fiecare având două etaje de subsol, plus parterul, și minim 14, 17 și 21 de etaje. În total, în acel loc ar urma să fie construite 370 de apartamente.
Clădirile, având exteriorul din sticlă, ar urma să pună într-un con de umbră celelalte două clădiri cu însemnătate istorică din vecinătate.
În cadrul ședinței CNMI, din cei 13 membri, șase au votat pentru construcția complexului, trei au votat împotrivă, iar restul fie au fost absenți, fie s-au abținut.
Directorul Agenției Naționale Arheologice, Vlad Vornic, care a votat împotrivă, și-a explicat decizia prin faptul că o asemenea clădire ar fi „total neadecvată” pentru acel loc.
„E o zonă istorică și prezintă un potențial mare arheologic. Acolo se afla o cetate, care urma să fie prospectată și cercetată”, a spus Vornic.
În vecinătatea acelui teren există un alt complex locativ, de culoare albastră, al companiei Lagmar. Prin urmare, atunci când au fost făcute construcțiile pentru acel complex, s-a pus întrebarea dacă afectează cumva un sit arheologic din zonă. Vornic spune că atunci cercetările arheologice din zonă nu au avut rezultate notabile, însă, acest fapt este folosit în prezent de compania Urbanconstruct ca pretext de a construi.
Principala îngrijorare a lui Vornic este respectarea zonei de protecție. „E în zona de protecție a bisericii, și e posibil să fie afectată și temelia acestui edificiu de cult, important pentru oraș. Acolo sigur se construiește în zona de protecție. Logica spune clar – întâi să fie un PUZ, și apoi să se invoce că e teren privat și că are voie să construiască, doar că sunt norme de protecție a Patrimoniului cultural. Nu e rostul nostru să apărăm businessul”, a explicat Vlad Vornic.
Argumente economice
Într-un comentariu pentru moldstreet.com directorul companiei Urbanconstruct-TT, Tudor Talpă, spune că ridicarea complexului nu va afecta Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, ctitorită în anul 1777. „Studiul geodezic efectuat demonstrează clar că sub sol e rocă, respectiv nu are cum să prezinte pericol pentru construcțiile vecine”, susține el. Mai multe decât atât, Talpă a spus că din contul companiei vor fi făcute amenajări ale teritoriilor adiacente, inclusiv a cimitirului deshumat în anii 70, aflat în prezent în paragină.
În ceea ce privește vizibilitatea bisericii și circului, acesta spune că nici în prezent acestea nu se văd decât de pe pod, iar acest lucru nu va fi schimbat.
Mai departe, antreprenorul afirmă că sunt făcute atacuri nejustificate în adresa companiei. „Noi ne dorim să lucrăm acasă, să facem investiții, să creăm locuri de muncă, să achităm taxe și să oferim oamenilor case luminoase, de calitate. Totodată, în toată Europa modernismul armonios a încadrat locațiile istorice, arheologice, la fel vrem să facem și noi”.
Directorul AIRM, Ion Ștefăniță, unul din cei care a votat în favoarea acestui complex, a argumentat că, în primul rând, susține investițiile.
„În special după 2016, la noi permanent se închid porțile pentru investiții. Eu vreau să spun „da” la toți agenții economici care aduc bani, care muncesc acasă, care dau locuri de muncă și care plătesc impozite. Asta pe mine mă interesează acum”, a spus Ștefăniță.
Ștefăniță spune că nu sunt încălcate procedurile. Potrivit lui, faptul că dacă ceva se află în zona de protecție nu înseamnă automat că se interzice construcția. Mai mult de atât, potrivit datelor, potențialul șantier al companiei nu se suprapune nici unui monument istoric.
„Nu se construiește nici pe tumul, nici pe biserică și nici pe cimitir”, a spus Ștefăniță. Directorul AIRM spune că nu se simte deranjat de design-ul construcției.
„Construcția mie mi se pare simpatică, și asta e părerea mea. Am analizat ce se face la București, la Cluj. Am văzut ce se face la Iași, unde în preajma Palatului Culturii se fac și hotele, și parcuri IT, și Palas Mall”, a spus acesta.
Mingea se află pe teritoriul altor instituții
După avizul Consiliului Național al Monumentelor Istorice, mingea se află deja pe teritoriul altor instituții.
În primul rând este vorba de Primăria Municipiului Chișinău și Consiliul Municipal Chișinău (CMC). Chiar dacă este un teren privat, această zonă trebuie încadrată într-un Plan Urbanistic Zonal sau Plan Urbanistic de Detaliu. Decizia finală o ia Primăria sau CMC, iar ținând cont de faptul că atât Ion Ceban, cât și marea majoritate a consilierilor, au declarat că sunt împotriva proiectului, este puțin probabil să fie oferit certificatul de urbanism.
A doua instituție vizată este Agenția Națională Arheologică. Astfel, dacă odată cu începerea construcției se descoperă vestigii arheologice, agentul economic este obligat să stopeze lucrările, iar arheologii trebuie să intervină cu săpături pentru a efectua o procedură numită „descărcarea sarcinii arheologice”. Efectiv, asta ar însemna ca arheologii să sape în acea zonă, extrăgând toată informația istorică și materialele arheologice, până dau de un așa-numit „strat steril”, adică un loc fără informații de interes științific sau istoric.
