Linkuri accesibilitate

La ce folosesc elementele scutului anti-rachetă de la Deveselu: răspuns NATO


Sistemul Aegis antirachetă de la baza Deveselu
Sistemul Aegis antirachetă de la baza Deveselu

„Este sigur că România face part dintr-un sistem operațional prevăzut să avertizeze și care îmbunătățește posibilitățile noastre de comandă și control”, a spus generalul SUA Tod Wolters, care este comandantul suprem al forțelor NATO din Europa (SACEUR).

Tod Wolters răspundea, de la centrul de comandă al NATO din Mons, Belgia, în cursul unei conferință de presă telefonice, astăzi miercuri 3 februarie, unei întrebări puse de Europa Liberă în legătură cu reala utilitate a elementelor scutului anti-rachetă, instalat în România, la Deveselu, și parțial în Polonia, și împotriva cărui existență Rusia a emis sistematic foarte multe obiecții.

Ted Wolters a continuat: „Sistemul ne ajută să ne lărgim posibilitățile de a anticipa un pericol pe teritoriul NATO, dar folosește și ca un nod de comunicații (a hub) pentru a primi și a transmite mai multe informații. Face parte dintr-o strategie de descurajare (deterrence) și este esențial pentru structurile de comandă care trebuie să transmită informații, să primească un feedback și să decidă ce decizie să ia în cel mai scurt timp. Această structură în România contribuie enorm în aceste domenii.”

În august 2018, ministrul român al apărării de atunci Mihai Fifor declanșase un întreg scandal diplomatic după ce declarase într-un interviu la TV că România adăpostește pe baza miliară de la Deveselu rachete americane balistice.

Ministrul se înșela și a rectificat ulterior. Pe baza de la Deveselu se află rachete interceptoare, nu balistice. Este vorba de fapt de un dispozitiv care e opusul unuia ce ar lansa rachete balistice. Rachetele interceptoare de la Deveselu nu au capacități ofensive, ci sunt menite doar să contracareze tocmai rachetele balistice ce ar fi trase asupra Europei.

O gafă, așadar, iar ministrul s-a apărat repede că ar fi fost rău înțeles, „greșeală de înțelegere”, cum s-a exprimat el, însă Ambasada Rusiei la București a ripostat atunci de îndată oficial, printr-un comunicat plin de amenințări directe la adresa României.

„Dacă, ieri, unele părți din teritoriul României nu știau ce înseamnă să fii sub bătaia focului, astăzi va trebui ca noi să întreprindem anumite acțiuni care să ne asigure securitatea”, scria în comunicatul Ambasadei Rusiei postat pe pagina oficială, de fapt un citat dintr-o declarație făcută de Putin despre baza de la Deveselu din 2016.

Incidentul a arătat încă o dată că în raport cu Rusia, SUA și NATO trebuie să-și revizuiască strategia publică. Asta s-a văzut imediat după intervenţia Rusiei în Ucraina, în 2014, și după anexarea Crimeei, evenimente care au forțat Alianța să-și regândească strategia.

În cazul scutului anti-rachetă de la Deveselu, trebuie amintit însă că e vorba de un foarte vechi program american. Scutul american anti-rachetă descinde în linie directă din programul militar al lui Reagan, botezat pe atunci afectuos Star Wars – „Războiul stelelor”. Costul potenţial uriaș a redus însă ambiția inițială și, în cele din urma, proiectul, în ultimii ani ai președinției Bush, – și preluat ulterior de Obama, - s-a redus la ideea unui scut balistic, un sistem de interceptare a rachetelor, teoretic provenite din Iran și care ar fi trase asupra Europei. Scutul trebuia instalat iniţial în Cehia și Polonia.

Moscova s-a opus de la început acestui proiect american, anunțând chiar în mod deschis că nu crede în explicația amenințării iraniene si că proiectul este pur si simplu dirijat împotriva Rusiei. Încă din momentul alegerii lui Barak Obama, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev (în alternanță cu Vladimir Putin) a avertizat că dacă planurile americane nu sunt anulate, atunci Rusia va desfăşura la rândul ei rachete nucleare in enclava rusă Kaliningrad, situată intre Polonia si Lituania (ceea ce a și făcut), si că va bruia sistemul electronic de interceptare a scutului balistic SUA.

În mai 2011 s-a decis ca scutul antirachetă va fi instalat în fosta bază aeriană de la Deveselu, județul Olt, iar atunci statul român a dat permisiunea americanilor să folosească și baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din Dobrogea, precum și portul Constanța pentru tranzitul trupelor şi al materialelor de război americane spre teatrele de război din Irak și Afganistan.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG