„Populația în Transnistria este lipsită de apărare în fața abuzurilor structurilor de forță ale regimului de la Tiraspol – miliția, KGB-ul etc. Mă îndoiesc de faptul că Moldova este cu adevărat interesată de apărarea drepturilor omului aici, în Transnistria”. Acestea sunt concluziile directorului organizației „Contribuție la o justiție eficientă”, avocatul Stepan Popovski, după cazurile în care tot mai mulți activiști civici din stânga Nistrului sunt obligați să părăsească regiunea pentru a scăpa de încarcerare.

Avocatul Stepan Popovski, care apără drepturile cetățenilor și activiștilor civici de pe malul estic al Nistrului, a evocat în cadrul unui interviu pentru „Europa Liberă” abuzurile răsunătoare la care s-a dedat regimul secesionist de la Tiraspol în anul trecut. 

„Anul 2020 a arătat din plin cum sunt persecutați în regiunea transnistreană oamenii care gândesc diferit. Printre primele exemple de acest fel este cazul lui Vladislav Nikita, o persoană cu viziuni naționaliste proruse, care s-a lansat într-o discuție în contradictoriu despre rezultatele Războiului pentru apărarea patriei [al Doilea Război Mondial – n.r.]”, a relatat avocatul.

Vladislav Nikita a fost acuzat de regimul secesionist de „jignirea memoriei”. Sancțiunile din Codul penal pentru „jignirea memoriei Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, precizează Popovski, au fost inițiate de liderul Partidului Comuniștilor din regiune, Oleg Horjan.

„Ce înseamnă și cum poate fi interpretată jignirea memoriei? Noțiunea de memorie este interpretabilă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a indicat că trebuie să existe libertatea memoriei istorice și aceasta nu trebuie să fie supusă persecuțiilor”, opinează avocatul, subliniind că lui Nikita i-a fost deschis dosar penal în baza acestui articol și că el a fost nevoit să plece din Transnistria.

De fapt, majoritatea celor care critică constant actuala putere de la Tiraspol, relevă apărătorul drepturilor omului în regiune, au fost nevoiți să părăsească regiunea pentru a se pune la adăpost de abuzurile administrației separatiste.

„Irina Vasilaki, blogger și apropiată a fostului lider al regiunii Evgheni Șevciuk, a fugit la sfârșitul anului trecut, după ce i-a fost intentat un dosar penal pentru vătămarea unui milițian. Femeia a preferat să plece pentru că nu are încredere în justiția din regiunea autoproclamată și nu vrea să ajungă după gratii”, a explicat avocatul.

De asemenea, Larisa Kalik, 22 de ani, jurnalistă din Tiraspol, a fost nevoită să plece din Moldova după lansarea în decembrie 2019 a volumului „Anul tinereții” despre experiența tinerilor în pretinsa „armată transnistreană”. Tânăra a declarat într-un interviu pentru Portalul Anticoruptie că nu se simte în siguranță nici la Chișinău.

Asociația Promo-LEX de la Chişinău asociază serviciul militar în regiunea transnistreană cu „privarea ilegală de libertate, manifestată prin detenție în unitățile paramilitare din estul R. Moldova”. Eschivarea de la acest „serviciu militar” este sancționată cu amendă de aproximativ 600 de dolari sau cu până la doi ani de închisoare.

„Ministerul securității de la Tiraspol a deschis pe numele Larisei un dosar penal pentru extremism. Toate demersurile ei adresate tuturor structurilor, inclusiv solicitările trimise de două ori pe numele liderului Transnistriei, au rămas fără răspuns. Ea nu a primit o copie a deciziei instanței fără de care nu are posibilitatea să se apere”, spune avocatul.

Un alt caz este Clubul 19, un forum care a apărut mai întâi în cadrul Centrului Apriori, la Tiraspol, cu susținerea organizației cehe „People in need”.

Centrul informativ și de asistență juridică „Apriori” din Tiraspol a devenit o ultimă redută a societății civile în stânga Nistrului. Apriori este singura organizație din regiune asupra căreia au fost aplicate prevederile Legii despre organizațiile „necomerciale” de inspirație rusească.

„În cadrul Clubului 19, a fost organizată o seară de umor la care a participat un student din anul întâi, Roman Iamboglo. El a ironizat un milițian și a menționat, ironic, numele lui Ruslan Mova, așa-zisul ministru de interne de la Tiraspol.

„În consecință, pe numele lui Roman Iamboglo a fost deschis un dosar penal de serviciul de securitate internă al miliției transnistrene. Acest serviciu de securitate internă trebuie să aibă grijă de integritatea angajaților din miliție”, detaliază apărătorul.

Pe 13 septembrie 2020, structurile de forță din regiunea transnistreană au reținut, la 18 septembrie 2020, aproximativ 50 de tineri, inclusiv minori, în localitatea Gâsca, mun. Bender, zonă cu regim sporit de securitate. Pretinsele forțe de ordine din stânga Nistrului consideră că tinerii ar fi participat la acțiuni „propagandistice” organizate de organizații neguvernamentale.

„Tinerii au fost duși la secția de miliție unde au fost sunt puși cu mâinile la perete, cu picioarele depărtate – așa-numita poziție a „rândunicii”. Dacă dădeau mâinile jos, erau loviți la coate, dacă relaxau picioarele, primeau lovituri la glezne. Nu erau lăsați că meargă la toaletă. Toată această procedură – poziția rândunicii și interdicția de a merge la toaletă – echivalează cu tortura.”

Singurul mecanism de protejare a drepturilor omului, în opinia avocatului Stepan Popovski, este asumarea responsabilității de către toți participanții la procesul de negocieri pentru respectarea drepturilor omului în această regiune.

„Este vorba în primul rând, desigur, despre Rusia și Republica Moldova. Acestea trebuie să conștientizeze că sunt responsabile pentru respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Ele trebuie să ofere un organ unde oamenii să poată veni să se plângă în cazul unor abuzuri din partea autorităților locale. Această cerință este prevăzută în articolul 13 al Convenției Europene a Drepturilor Omului”

Potrivit Chișinăului, reprezentanții Tiraspolului se opun de mai mult timp includerii pe ordinea de zi a problemelor care tensionează încontinuu situația în Zona de Securitate și care încalcă drepturile fundamentale ale omului.

Ei consideră că aceste probleme nu ar ține de competența Comisiei Unificate de Control, se menționează într-un comunicat al Delegației Republicii Moldova la Comisia Unificată de Control publicat pe 21 ianuarie curent.