Pandemia de COVID-19 vs migrație și remitențe

Majoritatea persoanelor revenite în timpul pandemiei de COVID-19 în R. Moldova sunt migranți circulari, pe termen scurt (85%), care au lucrat în străinătate în construcție (36%) și îngrijire casnică (27%). În mare parte, cei reveniți intenționează să părăsească R. Moldova în viitorul apropiat (61%), iar 37% intenționează fie să găsească un loc de muncă, fie să înceapă o afacere în R. Moldova.

Datele, colectate în perioada 23 iulie – 22 septembrie 2020, au fost prezentate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în R. Moldova la finele anului 2020 și sunt parte dintr-un studiu reprezentativ la nivel național privind revenirea migranților în R. Moldova în contextul pandemiei de COVID-19, realizat în parteneriat cu Banca Mondială.

Profilul persoanelor revenite de peste hotare

Majoritatea dintre migranții reveniți în perioada de referință (iulie-septembrie 2020) locuiesc în mediul rural (54%), sunt bărbați (57%), având vârsta cuprinsă între 30-39 de ani (35%) și au revenit acasă din state ale Uniunii Europene (72%).

Bărbații, în mare parte, lucrează peste hotare în domeniul construcțiilor (59%), alți 14% – în domeniul transporturilor, iar majoritatea femeilor revenite prestează servicii de îngrijire (56%), pe locul doi fiind domeniul industrial (9%).

Intențiile migranților reveniți

Majoritatea persoanelor revenite intenționează să părăsească R. Moldova în viitorul apropiat (61%), dar în același timp 37% intenționează fie să găsească un loc de muncă, fie să înceapă o afacere în R. Moldova.

Motive care au determinat revenirea

Cei mai mulți dintre migranții reveniți au declarat că s-au întors în țară din motive familiale (37%). Alți 22% susțin că le-a expirat durata legală a șederii în țara gazdă, 13% – că sunt în concediu și alți 13% declară că sunt în concediu temporar din cauza pandemiei. Doar 7% dintre cei reveniți acasă în perioada pandemiei și-au motivat întoarcerea în țară prin faptul că și-ar fi pierdut locul de muncă din cauza COVID-19. Alte 7% dintre persoane au declarat că salariul sau programul de lucru le-au fost reduse.

Majoritatea migranților care s-au întors în R. Moldova în perioada pandemiei – 74% – au primit asistența necesară în procesul de revenire. Odată ajunse în țară însă, unele persoane susțin că au avut parte de atitudine discriminatorie sau ostilă din cauza că se aflaseră în țări cu focare de COVID-19 (19%).

Impactul COVID-19 asupra bunăstării gospodăriilor

În cele mai multe dintre gospodăriile din R. Moldova sursa principală de venit sunt remitențele – banii trimiși de peste hotare. Conform studiului realizat de OIM Moldova în parteneriat cu Banca Mondială, în timp ce 26% dintre gospodării au înregistrat o scădere a volumului de remitențe, altele 20% au raportat o creștere a banilor primiți de la rudele lor care lucrează în străinătate, iar 58% nu au resimțit nicio schimbare.

Cum au evoluat transferurile de mijloace bănești din străinătate în 2020

Pe parcursul anului 2020, prin intermediul băncilor licențiate, în R. Moldova au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de 1,49 miliarde USD – cea mai mare sumă înregistrată în ultimii șase ani. Spre exemplu, în 2019 volumul remitențelor a fost de 1,22 miliarde USD, în 2018 – de 1,26 miliarde USD, iar 1,19 miliarde USD au fost transferați din străinătate în 2017.

Recordul absolut a fost înregistrat în anul 2008, când valoarea remitențelor a atins cifra de 1,6 miliarde USD. Potrivit expertului economic, Veaceslav Ioniță, mulți consideră paradoxală această tendință, deoarece toți credeau că în perioada pandemiei remitențele vor scădea și nicidecum nu vor crește. Cum explică expertul această creștere: „Volumul real al remitențelor nu a crescut, ba chiar a înregistrat o ușoară reducere. S-au majorat însă remitențele aduse pe căi oficiale. Astfel, în 2020 volumul remitențelor trimise pe căi oficiale a înregistrat o creștere de 264 milioane USD față de anul precedent. Este cea mai mare creștere a volumului remitențelor din ultimii 12 ani. Ultima dată am avut o creștere anuală mai mare în 2008, când remitențele oficiale au crescut cu 442 milioane USD într-un singur an”.

Cele mai multe transferuri în 2020 au fost efectuate în euro – 62,1 %, urmate de transferurile în dolari SUA – 35,8%, ruble rusești -2,1%.

Pe parcursul celor 12 luni ale anului 2020, cei mai mulți bani au fost transferați în luna septembrie (148,9 milioane USD), pe locul doi plasându-se luna decembrie (147,8 milioane USD), urmată de luna iunie (143,2 milioane USD).

În decembrie 2020, transferurile de mijloace bănești au fost în creștere cu 36,9 la sută comparativ cu decembrie 2019. Conform provenienței geografice, cei mai mulți bani au venit din UE – o pondere de 46,8 %, din CSI – o pondere de 13,6 % și din restul lumii – o pondere de 39,6 %.

Potrivit OIM, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

Numărul cetățenilor R. Moldova plecați peste hotare

Datele oficiale arată că, la 1 ianuarie 2020, 742 458 de cetățeni ai R. Moldova erau plecați peste hotare în peste 45 de state, dintre care circa 400 784 sunt femei. Dintre aceștia, 113 237 se află în străinătate de peste 3 ani.

La finele anului 2019, permise de ședere în statele Uniunii Europene aveau peste 195 de mii de cetățeni moldoveni, conform datelor Eurostat. Cele mai multe permise au fost eliberate de Italia (peste 119 mii), urmată de Spania (16 122) și Germania (12 713), iar cei mai puțini moldoveni cu permise oficiale de ședere în UE se află în Islanda (14 persoane).

La 1 ianuarie 2021, numărul cetățenilor R. Moldova plecați peste hotare la loc permanent de trai constituie 109 953 de persoane. Cei mai mulți dintre aceștia sunt în Federația Rusă (37 344), Ucraina (26 750), Statele Unite ale Americii (17 026) și Germania (14 025).