Raport: Numărul cazurilor de discurs de ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 a crescut de 2,3 ori
În perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, au fost înregistrate 448 de cazuri de discurs de ură, ceea ce reprezintă de 2,3 ori mai multe cazuri față de anul 2019, când au fost înregistrate 190 de cazuri în cadrul campaniilor electorale pentru alegerile parlamentare și alegerile locale generale. Acestea sunt datele raportului Discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1/15 noiembrie 2020, prezentat de Asociația Promo-LEX, în cadrul unui eveniment online.
Conform datelor Promo-LEX, în perioada electorală, cei mai afectați de discurs de ură și instigare la discriminare au fost concurenții electorali și susținătorii acestora, politicienii și membrii partidelor politice – 371 de cazuri; urmați de femei – 65 de cazuri, persoanele cu dizabilități – 57 de cazuri și persoanele LGBTI – 29 de cazuri.
Pe de altă parte, tot concurenții electorali și politicienii sunt cei care au utilizat discursul de ură și instigarea la discriminare în campanie. Cel mai des, acest tip de discurs a fost utilizat de către Renato Usatîi, Partidul Politic Partidul Nostru – 152 cazuri, Bogdan Țîrdea, PSRM – 25 cazuri și Igor Dodon, afiliat PSRM – 23 cazuri. În același timp, cei mai afectați concurenți electorali au fost președinte Igor Dodon – 112 cazuri și Maia Sandu – 80 de cazuri.
Conform rezultatelor monitorizării, mass-media online rămâne principala sursă de răspândire a discursului de ură și instigare la discriminare. Astfel, cele 448 de cazuri identificate în context electoral au fost răspândite de 219 surse media, dintre care cele mai multe au reprezentat media online.
„Datele raportului confirmă faptul că dinamica acestui tip de discurs crește în intensitate în perioada pre electorală și electorală și descrește odată cu încheierea acesteia. Pe de o parte, concurenții electorali și politicienii ar fi bine să țină cont de responsabilitatea pe care o au pentru retorica bazată pe prejudecăți care favorizează diverse cazuri de discriminare, homofobie, inegalitate etc. Iar pe de altă parte, autoritățile publice trebuie să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura prevenirea discursului de ură și instigare la discriminare în campaniile electorale, atât în spațiul public, cât și pe platformele TV, Radio și online”, a declarat autoarea raportului, Irina Corobcenco.
Potrivit raportului, în anul 2018, în contextul campaniei electorale pentru alegeri locale noi din mun. Chișinău, s-au înregistrat 133 de cazuri, iar în cele două campanii electorale din anul 2019, pentru alegerile parlamentare și alegerile locale generale, numărul acestora a ajuns la 190 de cazuri.
„Ura și discriminarea promovate de concurenții electorali și politicieni este
periculoasă nu numai din cauza impactului mediatic și a tensionării societății pe moment, adevăratul risc constă în efectele pe termen lung. Discursul de ură utilizat și promovat în campaniile electorale diminuează încrederea în procesele democratice și determină creșterea nivelului de intoleranță din societate”, notează autorii.
