Cine “cotrobăiește” prin declarațiile funcționarilor. Explicăm

Autoritatea Națională pentru Integritate a intrat recent în vizorul opiniei publice, mai ales cu ultimele sale decizii ce au vizat mai mulți deputați. În cel mai recent din acestea, socialistul Alexandr Nesterovschi, potrivit instituției, ar fi încălcat prevederile cu privire la regimul de incompatibilitate a funcției pe care o deține. Asta înseamnă că Nesterovschi a deținut o funcție în paralel cu cea de deputat, lucru nepermis de lege. La începutul lunii decembrie, tot ANI a emis un act de constatare în privința fostului deputat democrat (și fost liberal-democrat), Nae Simion Pleșca, prin care se menționa că și el a încălcat regimul de declarare a averii și intereselor personale.

Oficial, acele documente nu înseamnă decât un lucru – ANI a constatat un fapt, iar decizia finală o au autoritățile competente în acest sens. Practic, singura sancțiune aplicabilă de ANI pentru funcționarii care încalcă legea este interdicția de a ocupa funcții publice pe anumite perioade, întrucât registrul funcționarilor care au așa interdicții este deținut de ANI.

Dar cum a apărut ANI, de cine este condus și de ce un astfel de organ de reglementare poate arăta cu degetul la cei corupți, dar nimic mai mult?

Primele experimente cu integritatea

Lupta contra corupției a fost tot timpul o meteahnă și restanță a autorităților Republicii Moldova. Însă, apropierea de Europa din 2005 și mai ales lipsa de alternative financiare pentru autoritățile de la Chișinău au impus autoritățile comuniste să adopte o serie de proiecte de legi cu privire la „integritatea funcționarilor publici”. Astfel, din 2008, odată cu adoptarea legii 16/2008, președintele țării, deputații, membrii Guvernului, judecătorii Curții Constituționale și ai tuturor celorlalte instanțe, procurorii, consilierii locali, orășenești, raionali, deputați ai AP Găgăuzia, bașcanul Găgăuziei și președinții raioanelor erau luați în vizor.

Aceștia urmau să-și informeze superiorii despre conflicte de interese și să depună la alegere, numire sau confirmare în funcție publică o declarație de interese
personale. Toate astea erau verificat de o așa-numită „Comisie Principală de Etică”.

La acea etapă exista un fel de „Cod de Etică”, care acum, la peste un deceniu, putem spune că nu a funcționat. Ba mai mult, au fost destul de multe ajustări la acele prevederi, iar „Comisia Principală de Etică” așa și nu a fost creată, componența sa fiind tot amânată și amânată.

De fapt, toată legea a fost făcută pentru bifă, fiind declarată de experți drept total nefuncțională și necesitând ajustări. Acestea au fost făcute de noua guvernare de după 2009.

Crearea CNI

În 2011 noua putere pro-europeană de la Chișinău creează Comisia Națională pentru Integritate. Totodată, în acea perioadă legea menționată mai sus este modificată pentru a face loc mai multor prevederi referitoare la integritate, la declararea averii, și nu numai.

Deși trebuiau să fie lichidate restanțele din 2008, în realitate au existat mai multe lacune și prevederi neclare, care au subminat procesul, condiționat de liberalizarea regimului de vize cu UE. În rezultat însă, CNI a fost lipsită de mecanisme eficiente de control al averilor și de sancționare a funcționarilor și demnitarilor publici. Efectiv, Comisia nu putea singură să exercite controlul și avea un acces limitat la bazele de date ale altor instituții de stat.

Ba mai mult, pentru că membrii CNI erau desemnați de Parlament, adică de exponenții partidelor politice, adică exact de cei vizați de control, era clar interesul politicienilor să frâneze capacitățile instituției și desigur să numească oameni loiali în fruntea instituției.

A treia oară cu noroc?

În 2015, Republica Moldova din nou avea nevoie de bani de la UE. Una din condiționalități era reformarea luptei cu corupția. Însă, pentru că în 2015 Republica Moldova a avut 3 guverne, implementarea acestei reforme a fost amânată. Printre propuneri era ca atribuțiile CNI să fie trecute în competența Centrului Național Anticorupție, CNI urmând să dispară.

Abia în iunie 2016, deputații votează așa-numitul „pachet de integritate”, care păstra CNI, dar o redenumea „Autoritatea Națională de Integritate”. Deschiderea deputaților de a lupta cu corupția și nepotismul a existat până la un anumit punct, iar odată cu reluarea suportului bugetar de UE, implementarea legii a stagnat câțiva ani.

Noul consiliu de Integritate de această dată are mai mulți membri numiți de diferite instituții. Este vorba de 7 membri, numiți pe 5 ani, care în prezent sunt aceștia:

Sergiu Ostaf (desemnat de Parlament)

Oleg Efrim (desemnat de Guvern)

Mariana Timotin (desemnată de Consiliul Superior al Magistraturii)

Mircea Roșioru (desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor)

Viorel Rusu (desemnat de Congresul Autorităților Locale)

Vitalie Palega (desemnat de reprezentanții societății civile)

Cel de al doilea reprezentant al Societății Civile încă nu este în prezent desemnat. Ambele poziții ale reprezentanților societății civile sunt numiți în urma concursurilor organizate de Ministerul Justiției.

În prezent funcția de președinte a instituției este Rodica Antoci, numită de un consiliu de integritate desemnat încă în 2017, de autoritățile controlate atunci în mare parte de Partidul Democrat. Decretul de numire a conducerii este semnat de Igor Dodon.

Anterior acestei funcției, Antoci a ocupat cea mai înaltă funcție în cadrul Laboratorului de expertize judiciare criminale din cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare al Ministerului Justiției

Și mai este nevoie de ceva 

Într-un răspuns oferit Moldova.ORG, președinte Autorității, Rodica Antoci spune că instituția a devenit funcțională abia în anul 2018, după un proces îndelungat de derulare a concursurilor publice, de numire a conducerii.

Potrivit ei, legislația trebuie modificată, iar un proiect de lege este deja expediat către Ministerul Justiției, care a organizat o sesiune de dezbateri. Printre lucrurile care trebuiesc ajustate în legislație țin de eficientizarea procedurilor de control ale inspectorilor de integritate, care să se soldeze cu acte de constatare cu un conținut mult mai calitativ și greu de contestat și câștigat în instanță.

„Din păcate inspectorii noștri nu dispun de toate pârghiile necesare pentru a verifica și identifica prețurile reale ale apartamentelor, vilelor sau mașinilor, pe care le declară subiecții sau alte informații despre averile acestora din extern”, mai spune directoarea ANI.

Însă Parlamentul a mers cu totul în altă direcție în luna decembrie. Atunci, majoritatea constituită din PSRM și Șor au votat un proiect de lege ce încurcă mai mult inspectorilor ANI. Astfel, legea modificată limitează ANI să verifice averile unui deputat, de exemplu și pe legislaturile precedente, nu doar cele recente. Un deputat care activează din anii 2010 încoace, de exemplu i-ar putea fi verificată averea doar de exemplu după 2019, când au fost ultimele alegeri Parlamentare.

„Considerăm că acea acțiune din partea grupului de deputați a fost o lovitură gravă asupra independenței inspectorilor de integritate, inclusiv a Autorității”, spune Antoci.

Scrie despre politică într-un mod unic în Moldova - neserios, serios! Nu-i prea scapă nimic din actualitate și știe să o explice pe limba tuturor.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.