După protestele care au avut loc sâmbătă, 23 ianuarie, în Rusia, ne întrebăm dacă vine și timpul rușilor să-și arate masiv nemulțumirea față de regimul lui Putin și să-i ceară demisia, așa cum se întâmplă în Belarus cu Lukașenko.
„Putin trebuie să schimbe ceva. Regimul lui a ajuns la apogeu și probabil aceste proteste nu va duce la căderea lui imediată. Dar a început numărătoarea inversă pentru regimul lui Putin, dacă el nu va fi capabil să schimbe ceva esențial în Federația Rusă”, e concluzia principală a analistului politic Ion Tăbârță.
Portalul rusesc de știri Meduza scrie că nu au existat acțiuni atât de masive în Federația Rusă de foarte mult timp (în plus, au avut loc fără acordul autorităților), iar astfel de arestări masive nu s-au întâmplat niciodată – peste trei mii de oameni. Iar la proteste au ieșit aproape 300 de mii de oameni ca să ceară eliberarea opozantului Navalnîi. Alexei Navalnîi a ajuns într-o stare gravă după ce fost otrăvit (citește aici despre substanța adminsitrată opozantului) la mijlocul lunii august 2020 și transportat de urgență în Germania. După revenirea acestuia în Rusia, a fost reținut pentru cel puțin 30 de zile, pentru „o pedeapsă cu închisoare cu suspendare pe care a primit-o în 2014”.
Citește și:
Cine este Alexei Navalnîi și de ce Putin nu-i pronunță numele?
Este dificil să spunem dacă vom avea schimbări imediate după acest protest, menționează analistul Ion Tăbârță, pentru că regimul lui Putin este construit cu foarte multă migală în modul lui autoritar și cu o ierarhie bine structurată încât ea nu poate cădea foarte repede. „Acest lucru nu-i mai mulțumește pe cetățeni – un regim puternic bazat pe personalitatea lui Putin, pe rigoare și forță. Ei încep să-și dorească în număr din ce în ce mai mare o alternativă la cârma Federației Ruse și o altă construcție a statului rus”.
Dar întrebarea principală este în ce moment va cădea Putin. „Deocamdată Putin pare destul de tare și pare să controleze țara, dar noi nu știm care sunt relațiile la nivelul elitelor de la Kremlin. Pentru că la primul moment de erodare a acestora, Putin poate cădea pe neașteptate. Cine se aștepta că în 1988-1989 va cădea URSS și încă atât de ușor?”, se întreabă expertul.
Aici putem face o paralelă cu ce s-a întâmplat toama anului 2020 în Republica Belarus. „Protestele masive împotriva regimului Lukașenko, care este mai slab decât al lui Putin, arată că acesta este sfârșitul. Că va fi într-un an, că va fi în doi sau în jumătate de an, este clar că Lukașenko nu va mai conduce ca înainte”, explică Ion Tăbârță.
Citește și:
Dar încă nu s-a ajuns încă la punctul în care se află acum Belarus, menționează analistul. „Protestul de sâmbătă e un semnal clar că Putin nu gestionează bine țara, că nu a modernizat economia și a pus la cârma țării instituția oligarhiei. Putin s-a orientat mai degrabă să crească influența geopolitică în regiune și în lume decât pe bunăstarea propriului popor”, concluzionează Ion Tăbârță.
Люди идут на Сретенке в Москве и скандируют «Свободу Алексею Навальному!» pic.twitter.com/HZf0pscGDz
— Команда Навального (@teamnavalny) January 23, 2021
Жесть какая. Это увидит вся страна. pic.twitter.com/Ltu4GI74ng
— Юлия Галямина (@galiamina) January 23, 2021
Și Vasile Ernu, scriitor și comentator politic, se întreabă, într-un articol scris pe Libertatea dacă va exista un „sfârşit Putin”?. „Nu, nu în viitorul apropiat […] Pentru că „sfârșitul lui Putin” e înțeles ca o revenire la o „situaţie liberală”, la o perioadă elţînistă precedentă. Acest lucru este imposibil de realizat”.
Scriitorul mai scoate în evidență, citându-l pe un filozof, că „[…] sfârșitul lui Putin e o problemă falsă. Nu acesta e numele care reprezintă toate procesele ce au loc acum în Rusia şi în Est. Acesta este o figură multiplicată, corpul lui simbolic este rupt în mici bucăți, atomi, molecule care sunt împrăștiate pe tot câmpul politic. El este doar un nume care semnifică o multitudine de practici diverse. „Putin” poate fi cuvântul care denotă cel mai bine situația complicată a violenței economice contemporane”.
Foto principală: Reuters
