„Produsul moldovenesc trebuie să se deosebească”. Cum devin pănușile de porumb ambalaj pentru produsele ecologice

Pasionată de produsele ecologice și dornică de a le da plusvaloare, Ludmila Castraveț este antreprenoarea care, pe lângă faptul că și-a dezvoltat o afacere în domeniul producerii fructelor uscate și a pistilului, caută soluții prin care să-și scoată produsele în evidență și care să motiveze și alți antreprenori și tineri pasionați de învățare.

Prune, piersici, cireșe și roșii uscate, chipsuri din măr, pistil din fructe, dar și batonașe energizante sunt doar o parte dintre produsele pe care le oferă antreprenoarea Ludmila Castraveț consumatorilor din R. Moldova. Le vinde, preponderent la piața EcoLocal din Chișinău, dar și la târguri și expoziții.

„Pistil de Valea Răutului” — produs cu indicație geografică protejată

Pentru că are experiență în consultanță pentru producătorii de produse alimentare, Ludmila a decis să-și dezvolte propria afacere. Cu suportul unui grant finanțat de Polonia, pe parcursul a trei ani, a achiziționat echipamente pentru producere în valoare de 35 000 de euro. O condiție a proiectului a fost ca întreprinderea ei să investească aceeași sumă de bani și din acest motiv a luat un credit. 

Astfel, întreprinderea Ludmilei s-a specializat în crearea produselor ecologice: fructe uscate și „Pistil de Valea Răutului”, înregistrat ca produs cu indicație geografică protejată. Pistilul este o pastă consistentă de fructe, uscată în formă de foaie groasă după o tehnologie specială. Înregistrând acest produs, femeia susține că a readus în vizor rețeta pistilului care se producea în Moldova din vechime.

„Pistilul este un produs din copilăria mea. Bunica îl prepara. Strângea cele mai bune prune, le scoteam sâmburele, le mărunțea și le dădea prin sită, apoi această pastă o turna în tăvi și le dădea la cuptor de câteva ori. Foile le făcea sul, le lega în țesătură de sac și aștepta sărbătorile de iarnă. Când veneam cu uratul, ne dădea aceste bomboane ecologice, care erau cele mai mari delicii primite de la bunica”, spune Ludmila Castraveț. 

Afacerea sa este în continuă dezvoltare și, crede ea, produsele ecologice din R. Moldova trebuie să bucure consumatorii locali, pe cei din afara țării, dar și membrii diasporei. Din acest motiv, a decis să-și promoveze produsele pe piața europeană. 

„Produsul moldovenesc, ca să fie exportat ca produs de nișă, trebuie să aibă ceva în plus, să se deosebească”, spune Ludmila Castraveț.

Coșulețe din pănuși de porumb — ambalaj pentru produsele ecologice

Pentru a da o plusvaloare produselor ecologice destinate exportului, femeia a decis să le ambaleze în coșulețe ecologice. Din acest motiv, a hotărât să pună în valoare împletitul în pănuși de porumb, meșteșug specific zonei Moldovei și care, crede ea, ar trebui promovat.

Fiind membră a Asociației Producătorilor si Procesatorilor de Fructe și Bacifere, cu suportul Fundației Est-Europene, din sursele Suediei, a inițiat, în anul 2019, un proiect în care a organizat ateliere de meșteșugărit în mai multe localități din R. Moldova. Doritorii au fost instruiți de meșteri populari să împletească coșulețe din pănuși. 

Astfel, locuitori din raioanele Edineț, Dondușeni, Ialoveni, Criuleni, dar și din municipiul Chișinău au învățat meșteșugul împletitului în pănuși și au creat coșulețe în care vor fi ulterior ambalate fructe uscate și pistil pentru piața locală, dar și pentru cea externă. Participând la aceste ateliere, oameni din trei localități au ajuns să devină meșteri la rândul lor, iar acum creează și alte lucrări pe care le vând și au un venit suplimentar. Pe viitor, abilitățile învățate le vor transmite și altor persoane. 

Coșulețele împletite în cadrul atelierelor vor fi umplute cu fructe uscate și cu pistil, vor fi ambalate în formă de cadouri și vor fi puse pe piață. Antreprenoarea planifică, ca până în martie, curent, să creeze, în cadrul unui alt proiect, o platformă online unde ea, împreună cu alți antreprenori, dar și meșterii populari să-și expună spre vânzare produsele și lucrările. 

Implicarea studenților și micilor producători în promovarea produselor ecologice

Coșulețele din pănuși cu fructe uscate și pistil Ludmila Castraveț planifică să le vândă și pe piața externă, iar primii pași au fost făcuți: mostre de produs au fost transmise pentru promovare la o expoziție din Germania. De asemenea, antreprenoarea a exportat și primul lot de fructe uscate în România. 

Pentru ca proiectul să aibă continuitate, antreprenoarea planifică să implice studenții de la Centrul de excelență în viticultură și vinificație din Chișinău și de la Centrul de Excelență în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Țaul în producerea ambalajelor pentru produsele alimentare ecologice. De asemenea, ea își planifică ca din pănuși să confecționeze pălării și genți care vor fi ulterior expuse spre vânzare. 

„Dacă am făcut acest proiect de dragul proiectului, atunci el nu are niciun folos”, spune Ludmila Castraveț. 

O altă idee este să lanseze și producerea prunelor umplute cu nuci, însă, pentru a asigura piața, este hotărâtă să motiveze și alți producători să se implice în această activitate.

„Prunele umplute fiind un produs handmade, unui singur producător i-ar fi dificil să le producă în cantități mari”, spune ea și din acest motiv ar fi binevenită asocierea mai multor agenți economici care vor fabrica același produs, de aceeași calitate.

„Produsul autohton — cenușăreasa de lângă ușă”

Pe lângă reușitele pe care le au, ea susține că micii întreprinzători ar trebui să aibă o mai mare susținere pe piața internă. Din spusele antreprenoarei, în R. Moldova piața de desfacere a produselor ecologice este mică.

„Rețelele de supermarketuri nu sunt interesate în dezvoltarea businessului moldovenesc. Liderii din producerea de fructe uscate și bomboane naturale care sunt pe piață nu se află pe polița de sus, nu se află la mijloc, dar pe polița de jos la rafturi. Producătorii locali nu sunt poziționați nici într-un fel, nu sunt susținuți, iar produsul autohton este ca cenușăreasa de lângă ușă”, spune Ludmila Castraveț.

Ea susține că atunci când antreprenorii își propun spre vânzare produsele, rețelele își pun adaosul la preț, dar mai solicită și retro bonusuri, o reducere adăugătoare oferită după vânzarea produselor. Piața R. Moldova nu este adaptată acestor practici, spune femeia, deoarece produsele ecologice din start sunt scumpe.  „Atunci când câștigă doar comerciantul și producătorii nu, ei se întreabă de ce ar mai trebui să producă produse net superioare, naturale, fără adaosuri, care valorifică materia primă din R. Moldova. La noi, micul producător este în același rând cu marele producător” spune antreprenoarea.

Ea consideră că producătorii autohtoni ar trebui susținuți mai mult, iar statul ar trebui să vină cu suport pentru ei. 

UE estimează că, din anul 2009, peste 17.660 de întreprinderi mici și mijlocii din R. Moldova au beneficiat de sprijin pentru accesul la finanțe în cadrul programului EU4Business. Au fost create 10 incubatoare de afaceri, iar în ianuarie 2020, UE a lansat la Cahul și la Ungheni, noul program «EU4Moldova: Regiuni-cheie». Prin intermediul acestuia, vor fi investite 23 de milioane de euro în dezvoltarea economică inteligentă, inclusivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni.