Recuperarea după Covid. Cum să scapi de sechelele lăsate de virus

În Republica Moldova se vorbește puțin despre perioada de recuperare post Covid-19 și imprevizibilitatea ei. Odată ce au primit testul negativ, foștii pacienți au intrat în statistica cazurilor vindecate, însă vindecarea adevărată este la săptămâni și luni distanță. Moldova.org îți prezintă câteva recomandări pentru recuperarea post-Covid, care îți vor permite să depășești urmele lăsate de virus în corpul și mintea ta, dar și să revii la viața de dinainte.

Dificultățile de respirație

„Deseori, după ce au fost externați, pacienții se confruntă cu unele dificultăți respiratorii. Organismul slăbit și pierderea condiției fizice din cauza unei boli și a consecințelor acesteia pot fi deseori cauze ale dificultăților de respirație. Această stare ar putea induce anxietate, ceea ce ar îngreuna și mai mult respirația dificilă”, menționează specialiștii într-o broșură publicată cu suportul OMS și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare. Andrei Melnic, asistent universitar la catedra de Reabilitare medicală de la Universitatea de Medicină, a explicat că nu există soluții generale pentru perioada de reabilitare, iar fiecare pacient urmează să găsească o formulă individuală, potrivită cazului său. Iar prima componentă ar fi anume reeducarea respirației și reabilitarea pulmonară. Acestea sunt intervenții care se bazează pe unele tehnici și exerciții de respirații, tehnici de facilitare a drenajului secrețiilor, tehnici de reeducare a tusei, tehnici de reeducare a ritmului respirator. Specialiștii recomandă câteva poziții ale corpului care ar putea reduce dificultățile de respirație, dar și tehnici de respirație, cum ar fi  respirația controlată și respirația ritmică. Acestea pot fi văzute AICI. 

Stresul, anxietatea și depresia

Afecțiunile infecțioase au anumite caracteristici în modul care afectează sănătatea mintală, susține Andrei Eșanu, psihoterapeut și asistent universitar. De exemplu, la celelalte afecțiuni, care nu sunt infecțioase, cum ar fi cancerul sau alte probleme de sănătate, nu există frica de a infecta pe alții și nu este necesară izolarea care este complicat de a o depăși. Potrivit lui, anxietatea este cel mare dușman în perioada de tratare și recuperare. Aceasta îngreunează și mai mult respirația care are și așa de suferit de pe urma condiției fizice. Totodată, el recomandă pacienților să-și ajusteze așteptările, să ofere timp și grijă corpului și cel mai important – să recunoască normalitatea acestor stări și emoții.

„Un pas pentru rezolvarea problemei cu anxietatea depresia, stresul post-traumatic, este să recunoaștem că trăim aceste emoții, iar un prim pas este să-mi spun mie însumi: „ok, acum sunt îngrijorat, acum sunt trist sau simt ceva care mă deranjează”, spune specialistul. Potrivit lui, pacienții care simt că stările lor scapă de sub control ar trebui să apeleze la un specialist. În același timp, Organizația Mondială a Sănătății menționează că depășirea stresului, anxietății și a depresiei este o parte importantă a recuperării generale.  Printre recomandările de bază ar fi somnul suficient și calitativ, o alimentație sănătoasă și suficientă și activitatea fizică, care reduce stresul și șansa de a avea depresie. De asemenea, se recomandă menținerea conexiunilor sociale, desfășurarea unor activități relaxante care să nu te obosească prea tare, dar și  implicarea treptată în activitățile zilnice sau în hobby-uri.

Restabilirea fizică după externarea din spital

„După scăderea toleranței la efort, gradual  persoanelor care s-au vindecat de Covid, li se vor indica tehnici care îi vor ajuta să crească toleranța la efort”,  spune Andrei Melnic. Exercițiile fizice sunt o parte importantă a recuperării după formele grave de COVID-19 și vor reduce dificultățile de respirație. Acestea vor ameliora echilibrul și coordonarea, vor îmbunătăți gândirea, va scădea nivelul de stres și îmbunătăți dispoziția.

Se va începe cu încălzirea care va dura aproximativ 5 minute și la sfârșitul căreia trebuie să simți o ușoară dificultate în respirație.  După care vor urma exerciții de fitness, care sunt recomandate timp de 20-30 de minute, 5 zile pe săptămână. Vor urma exerciții de consolidare care vă vor ajuta să îți fortifici mușchii și vei încheia cu exerciții de relaxare, care permit corpului tău să revină la starea normală. Pentru a înțelege dacă exersezi la nivelul potrivit, gândește-te la felul în care spui o propoziție.

— Dacă poți pronunța întreaga propoziție și nu simți că ai rămas fără aer, poți să exersezi și mai intens.

— Dacă nu poți vorbi deloc sau poți spune câte un cuvânt și te sufoci, atunci exercițiile sunt prea intense.

— Dacă poți pronunța o propoziție, făcând pauze o dată sau de două ori pentru a lua aer și îți este dificil să respiri (de la moderat la aproape sever), atunci, nivelul de dificultate al exercițiului este potrivit.

Restabilirea funcțiilor afectate ale memoriei, gândirii și concentrării

Este firesc ca oamenii care au avut stări grave, în special acei care au fost conectați la ventilatoare pulmonare în spital, să se confrunte cu dificultăți legate de focusarea atenției, memorare și gândirea lucidă. Aceste dificultăți ar putea să
dispară în decursul câtorva săptămâni sau luni, deși la unele persoane ar putea persista pe termen mai lung. În aceste cazuri OMS recomandă următoarele strategii:

Exercițiul fizic poate ajuta creierul să se recupereze. În cazul în care te simți slăbit, obosit sau ai dificultăți de
respirație, încearcă să introduci treptat în rutina zilnică exerciții ușoare.

Gimnastica pentru creier: hobby-uri sau activități noi, jocuri de puzzle, jocuri de cuvinte și cifre, exerciții pentru dezvoltarea memoriei sau lectura – toate sunt utile. Începe cu exercițiile care te provoacă, dar care pot fi realizate sporind treptat dificultatea acestora. Acest lucru e important pentru a te menține motivat.

— Împrospătează-ți memoria cu ajutorul listelor, notițelor, alertelor, de exemplu, utilizează alarmele de la telefon, ca să îți amintească de lucrurile ce trebuie făcute.

Divizează activitățile pe grupuri separate, ca să eviți suprasolicitarea.

Revenirea la activitățile zilnice  

După tratamentul anti-Covid, mulți dintre foștii pacienți se simt obosiți, sufocați și slăbiți – ceea ce este firesc după o boală gravă. Spălatul, îmbrăcatul, gătitul, munca sau joacă – toate necesită energie. În acest caz, recomandările OMS sunt următoarele:

— Ajustarea așteptărilor la ceea ce poți face într-o zi. Stabilește obiective realizabile reieșind din ceea ce simți.
Economisește energia prin a face sarcinile șezând, atunci când e posibil, ca de exemplu, când faci duș, când îmbraci sau pregătești mâncarea.
Faci totul cu măsură și încerci să alternezi sarcinile ușoare cu cele dificile. Nu uita să-ți acorzi și timp pentru odihnă pe parcursul zilei.

Permite-le celorlalți să te ajute cu sarcinile care încă sunt dificile.

Începe treptat activitățile. Nu încerca să intri în vâltoarea activităților până nu te simți gata pentru aceasta.

Citește și: Istoria unei femei care a revenit din Italia cu coronavirus și cât de greu s-a recuperat după spitalizare

Depășirea problemelor legate de voce

Uneori, oamenii se pot confrunta cu dificultăți legate de vocea lor după ce au fost conectați la aparatul de respirație artificială. Dacă vocea ta este răgușită sau slabă, este important:

Să continui să vorbești când îți este comod. Trebuie să utilizezi coardele vocale pentru a progresa. Dacă obosești  atunci când vorbești, fă pauză.

Nu forța vocea. Nu șopti, deoarece aceasta te poate afecta coardele vocale. Dar, în același timp, nu ridica vocea, nu striga. Dacă vrei să atragi atenția cuiva, fă zgomot cu un obiect.

Fă pauze. Dacă îți este greu să respiri atunci când vorbești, nu forța.

Fredonează sub nas pentru a te antrena cum să utilizezi vocea, în același timp, fii atent să nu o forța.

Utilizează alte mijloace de comunicare, precum scrisul, mesajele, gesturile, dacă îți este dificil sau incomod să vorbești.

Sorbește apă pe parcursul zilei pentru o bună funcționalitate a vocii.

Este important să contactezi personalul medical, precum un medic de familie, un specialist în reabilitare sau un medic specialist, în cazul în care: există modificări legate de dificultățile respiratorii în timpul repausului, care nu se ameliorează după aplicarea tehnicilor de control al respirației, îți este dificil să respiri la cea mai mică activitate și acest lucru nu se ameliorează, dacă atenția, memoria, gândirea nu se îmbunătățesc sau dacă nu scade nivelul de oboseală, dacă dispoziția ta se înrăutățește, mai ales dacă această stare persistă timp de câteva săptămâni.

Moldova.org a realizat și îți prezintă trei podcasturi despre recuperarea după Covid, în care a vorbit cu mai multe persoane despre urmele lăsate de virus în corpul și mintea lor, despre cum e să revii la viața de dinainte. Tot în acestea, medicii explică stările emoționale de după tratament și vin cu anumite recomandări de recuperare. „Cealaltă pandemie”. Sez 2, ep.1: „ Acceptați emoțiile care vă copleșesc”, „Cealaltă pandemie”. Sez 2, ep.2: „Revii la lucru greu, pentru că nu revii  după concediu”, „Cealaltă pandemie”. Sez 2, ep.3: recuperarea, diversă și imprevizibilă.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.